de Otniela- Daniela Onu
” Peste toti cei ce vor lupta dupa dreptarul acesta si peste Israelul lui Dumnezeu sa fie pace si indurare ! “
Versetul din Galateni 6 : 16 este pasajul cel mai des folosit de sustinatorii Teologiei Substituirii , ca o „certa dovada” a faptului ca Biserica ar reprezinta Israelul spiritual, sau ca majoritatea credinciosilor neevrei au devenit israelieni din punct de vedere spiritual, prin Evanghelia rascumparatoare a lui Christos. Insa acest verset, din pacate, nu pledeaza in favoarea teoriei lor.
Epistola catre Galateni vorbeste despre neevreii care au incercat sa obtina Mantuirea prin Lege. Cei care le-au oferit aceasta invatatura au fost iudaizatori ; in general este vorba despre evreii care continuau sa respecte si sa practice Legea mozaica in toate detaliile ei desi simpatizau cu anumite idei crestine. Potrivit conceptiilor acestora , un neevreu trebuia initial sa se converteasca la iudaism inainte sa poata fi salvat de Christos. In textul din Galateni 6 : 15 , apostolul Pavel, evidentiaza revelatia ca pentru Mantuire nu este necesara decat Credinta care rezulta din nasterea din nou, dupa care rosteste o binecuvantare asupra a doua grupuri care urmeaza acest dreptar al Salvarii numai si numai prin Credinta sincera. La primul dintre aceste grupuri apostolul face referire folosind pronumele demonstrativ “ c e i “ . Acestia sunt credinciosii neevrei , carora Pavel le dedica cea mai mare parte a Epistolei sale. Cel de-al doilea grup este “ Israelul lui Dumnezeu . “ Acestia sunt credinciosii evrei, care spre deosebire de iudaizatori, urmeaza dreptarul Salvarii numai prin Credinta in Isus Christos. Sustinatorii moderni ai Teologiei Substituirii , probabil ignora semnificatia primara a cuvantului “ k a i “ ( conjunctie tradusa de obicei prin “ s i “ ) care desparte cele doua grupuri distincte in acest verset , entitati de-altfel bine definite in Armonia lui Dumnezeu, ale caror destine trebuie sa functioneze in Ordinea Sa – atat individual dar si colectiv – printr-o intrepatrundere divina, in Dragostea lui Isus Christos Mesia .
Dar cine este “ Israelul lui Dumnezeu “ din Galateni 6 : 16 ? Intr-un studiu exemplar dr. S. Lewis Johnson , fost conferentiar universitar de limba greaca si exegeza nou- testamentara , la Seminarul Teologic din Dallas , a prezentat o analiza detaliata a textului biblic din Galateni 6 : 16. In introducere dr. Johnson face urmatoarea observatie : ” In ciuda dovezilor covarsitoare pentru o semnificatie opusa , exista conceptia ca termenul “ Israel “ se refera la credinciosii neevrei din perioada de acum. Acest verset este cel mai des utilizat in sustinerea teoriei si a ideilor dogmatice care imping Israelul afara din Istoria Mantuirii. Sustinatorii acestei teorii afirma ca expresia Israelul lui Dumnezeu face fara indoiala referire la Biserica , orice alte interpretari fiind neplauzibile. In acest context trebuie sa mentionam ca sustinatorii acestei idei au propriul lor sistem escatologic , care este de orientare amilenista. Ei atribuie termenul Israelul lui Dumnezeu Poporului rascumparat al lui Dumnezeu, care este alcatuit atat din evrei , cat si din neevrei. Se pare ca acest verset are o valoare deosebit de mare in exegeza amilenista. Iata ce explica teologul D. W. Robinson intr-un articol scris in urma cu mai bine de 20 de ani : Folosirea abila a textului din Galateni 6 : 16 ca o dovada a faptului ca Biserica ar fi noul Israel ar trebui pusa sub semnul intrebarii. Exista dovezi destul de clare care delimiteaza clar posibilitatile de interpretare ale acestui text. ” In realitate , dintre toate aceste posibilitati de interpretare , ideea ca Biserica este Israelul lui Dumnezeu este de departe cea mai improbabila, “ sustine in continuare dr Johnson.
1. Primul mod de a vedea lucrurile. Johnson prezinta trei conceptii diferite in ceeea ce priveste semnificatia acestui verset. Primul mod de intelegere este explicat in randurile urmatoare : “ Afirmatia ca Israelul lui Dumnezeu este un termen folosit pentru a descrie Biserica credincioasa din epoca actuala reprezinta prima conceptie. Astfel, Israelul lui Dumnezeu este Trupul mantuit al lui Isus Christos care trebuie sa paseasca prin Credinta , potrivit modelului unei noi fapturi , si este alcatuit din evrei si din neevrei. Lista cu numele comentatorilor biblici sau ale teologilor moderni care sunt pentru acest mod de-a vedea lucrurile este impresionanta, cu toate ca fundamentul scriptural pentru aceasta interpretare este destul de slab si instabil , bazandu-se pe afirmatia ca folosirea conjunctiei k a i, inainte de termenul Israelul lui Dumnezeu are rol explicativ sau apozitional.
1 a. Justificarea pur gramaticala . Dr. S. Lewis Johnson respinge acest punct de vedere printr-o tripla justificare . Primele doua argumente aduse de el au la baza gramatica si sintaxa textului : “ Acest mod de a vedea lucrurile trebuie sa se bazeze pe o semnificatie secundara ( sau mai redusa ) a conjunctiei k a i . Este important sa ne amintim aici de un principiu hermeneutic fundamental dar adesea nebagat in seama : daca nu exista nicio conceptie esentiala, exegetica sau teologica , iar folosirea generala – gramaticala are sens , ar trebui evitata abordarea diferitelor forme de interpretare. Deoarece ultima idée se potriveste foarte bine presupunerii ca termenul Israelul lui Dumnezeu se refera la Biserica , conceptiile dogmatice au cantarit mai greu decat utilizarea gramaticala . Astfel, spune Johnson , o semnificatie extrem de rara inlocuieste semnificatia obisnuita , fara sa tina cont de faptul ca semnificatia obisnuita si predominanta a lui k a i , din Galateni 6 : 16 are cu sigutranta un singur sens . “
In al doilea rand Johnson a constatat ca daca intentia apostolului Pavel ar fi fost aceea de a-i identifica pe “ cei “ cu “ Israelul lui Dumnezeu “, ar fi reusit sa faca acest lucru lasand complet deoparte controversa conjuctiei “ k a i , mai ales ca apostolul eraextrem de versat in fluenta si hatisul semnificatiilor unui discurs in limba greaca. Dupa cum am aratat inainte , sunt exegeti si ligvisti care si-au dat toata silinta sa demonstreze exact opusul , aceasta conjunctie “ k a i “ urmand sa ramana netradusa. Prezenta cuvantului “ k a i ” in text este insa o dovada impotriva identificarii pronumelui demonstrativ “ c e i “ cu “ Israelul lui Dumnezeu “ , dupa cum a observat si Johnson , care a tinut sa precizeze : “ Nu fara motiv a folosit apostolul Pavel tocmai aceasta conjunctie. “
1 b. Justificarea exegetica . Cel de-al doilea argument, pentru o respingere a modului fortat de interpretare a textului biblic, este justificarea exegetica , aceasta ocupandu-se cu utilizarea contextuala a termenilor. In acest sens Johnson a scris : “ Utilizarea termenilor biblici vorbeste impotriva Teologiei Substituirii. In literatura biblica nu exista niciun caz in care termenul I s r a e l sa fie folosit cu privire la Biserica sau la Poporul rascumparat al lui Dumnezeu, care ar fi astfel format din evrei si neevrei. Dimpotriva termenul “ t o e t h n e “ ( neamurile ) nu desemneaza in cazul acesta lumea crestina in special , ci doar neevreii in general. Prin urmare folosirea termenului I s r a e l este in contradictie cu prima interpretare . Folosirea lui I s r a e l si a B i s e r i c i i in primele capitole din Faptele Apostolilor se afla intr-o concordanta deplina , deoarece Israelul exista pe langa Biserica nou formata , cele doua grupuri pastrandu-si denumirile separate .” Celor care considera ca textul din Romani 9 : 6 este o dovada a faptului ca Biserica ar fi luat locul Israelului , dr . S. Lewis Johnson le arata ca acest verset nu dovedeste un mod bun de-a intelege lucrurile , deoarece aici se face o diferentiere intre evreii credinciosi si cei necredinciosi. “ Apostolul Pavel vorbeste in acest loc doar despre o separare in cadrul Israelului etnic. Unii dinte evrei sunt credinciosi formand astfel adevaratul Israel, pe cand ceilalti, cu toate ca din punct de vedere etnic sunt considerati israeliti, nu reprezinta adevaratul Israel, deoarece nu fac parte dintre cei alesi si nu cred ca Isus Christos este Mesia. In intregul text nu gasim nicio mentiune despre neevrei.
Din pacate exista multi teologi care sustin Doctrina Substituirii si sunt de accord cu aceasta interpretare „corecta” a textului din Romani 9 : 6 ; ei nu au o intelegere logic-contextuala a acestui pasaj biblic, din cauza pozitiei lor orientata eronat in ceea ce priveste Galateni 6 : 16. Referitor la aceasta situatie , Johnson a observat : “ Apostolul Pavel a facut mari eforturi pentru a corecta evanghelia gresita care le-a fost vestita galatenilor de catre iudaizatori , in special opinia lor falsa ca taierea imprejur ar fi necesara pentru Mantuire si ca ei, ca si crestini, ar trebui sa implineasca anumite aspecte ale Legii mozaice, pentru a putea fi placuti inaintea lui Dumnezeu. Apostolul nu a negat niciodata faptul ca exista o diferenta, justificata etnic, intre credinciosii evrei si neevrei din cadrul Bisericii. In ceea ce priveste alegerea Harului , in Biserica a existat si exista in continuare o ramasita de credinciosi evrei. Intr-adevar, Pavel a afirmat ca in Biserica nu mai exista nici evreu, nici grec , el vorbind despre cei ce sunt in Christos . Dar apostolul a mai spus si ca in Christos nu mai este nici barbat , nici femeie , nici om liber, nici sclav. Bineinteles ca prin aceasta el nu a negat diferentele de sex , etnice sau sociale din Biserica , fiind mai mult decat evident ca el vorbea despre o pozitie spirituala unica inaintea lui Dumnezeu Tatal. Doar din acest punct de vedere , in Isus Christos nu exista nicio diferenta .”
1c. Justificarea teologica . Cea de-a treia justificare pentru respingerea acestui mod de interpretare este cea teologica : “ Nu exista absolut nicio dovada istorica a faptului ca termenul I s r a e l a fost folosit vreodata cu referire la Biserica inainte de anul 160 d Ch. In plus, parerea ca Biserica este totuna cu Israelul lui Dumnezeu nici macar nu exista pe atunci. Cu alte cuvinte , la aproximativ un secol dupa activitatea lui Pavel, nu exista nici cel mai mic indiciu pentru intelegerea expresiei Israelul lui Dumnezeu cu referire la Mireasa lui Christos ( Biserica ) .”
Johnson a spus referitor la acest prim mod de abordare a pasajului din Galateni 6 : 16. ( cea a egalitatii intre “ Israelul lui Dumnezeu “ si “ Biserica “ ) : “ Prima posibilitate de interpretare are de partea ei foarte putine dovezi gramaticale , exegetice si teologice. De cealalta parte exista dovezi fundamentate istoric care vorbesc impotriva unei identificari a termenului I s r a e l cu neevreii credinciosi. Nici folosirea gramaticala a conjunctiei k a i si nici folosirea paulina sau nou – testamentara a cuvantului I s r a e l nu sustin un astfel de punct de vedere . In plus, invatatura lui Pavel recunoaste in Epistola catre Galateni o desebire nationala in cadrul unui singur Popor al lui Dumnezeu”.
2.Cea de-a doua interpretare este aceea ca “ Israelul lui Dumnezeu “ corespunde ramasitei evreiesti credincioase din cadrul Bisericii. Aceasta este pozitia lui Johnson si punctul de vedere dispensationalist. Dr. S. Lewis Johnson l-a descris in felul urmator: “ Cea de-a doua modalitate de interpretare a textului din Galateni 6 : 16 si a termenului Israelul lui Dumnezeu, este pozitia legata de faptul ca aceasta expresie se refera pur si simplu la israelienii ( etnicii ) credinciosi din cadrul Bisericii crestine. Si apostolul Pavel a declarat despre sine ca ar fi un israelit ( Romani 11 : 1 ) , vorbind in acelasi timp despre o ramasita evreiasca credincioasa a lui Dumnezeu , aleasa prin Har ( Romani 11 : 5 ). Aceste cuvinte se refera in mod clar la israelienii credinciosi . Desi in epistola sa i-a dojenit pe iudaizatori , Pavel a specificat clar ca nu dorea sa ii atace pe adevaratii credinciosi evrei. Iudaizatorii au fost mustrati , dar ramasita aleasa prin Har a ramas ISRAELUL LUI DUMNEZEU. Expresia Israelul lui Dumnezeu poate fi considerata ca fiind una opusa termenului folosit in textul din 1 Corinteni 10 : 18 – Israelul dupa trup – ceea ce ar pune fata in fata , Israelul adevarat , credinciosm si restul poporului necredincios , asa cum de altfel este cazul si in Romani 9 : 6 : Aceasta nu inseamna ca a ramas fara putere Cuvantul lui Dumnezeu, caci nu toti cei ce se pogoara din Israel sunt Israel. In acest sens , apostolul face aici diferenta intre cei doi Israel – unul credincios si ales , celalalt necredincios – ambele formate etnic din evrei ( v . Romani 9 : 7-13 ) ”
Dr. S. Lewis Johnson subliniaza aceasta pozitie oferind aceleasi 3 justificari pe care le-a utilizat si in respingerea primei interpretari. Referitor la justificarea gramaticala si sintactica , profesorul observa ca “ nu exista nicio interpretare de acest gen opusa acestei doctrine ; in plus , sensul general al lui k a i este respectat ca fiind continuator sau conjunctiv. “ Cu alte cuvinte , el scoate magistral in evidenta intelesul si rolul principal al conjunctiei “ k a i “ .
Iata ce a mai spus Johnson : “ Din punct de vedere exegetic , pozitia aceasta este corecta deoarece termenul Israel isi pastreaza semnificatia paulina obisnuita , si anume cea etnica. In plus, apostolul a ajuns la o concluzie foarte clara : catre finalul epistolei sale combative , dupa un atac dur si puternic impotriva iudaizatorilor, si renuntarea la cuvintele sale obisnuite de multumire , el si-a indulcit limbajul printr-o afirmatie speciala de binecuvantare pentru israelitii loiali , care nu s-au lasat prinsi de argumentele iudaizatorilor, si care au inteles Harul lui Dumnezeu si exclderea oricarei alte carje personale pentru obtinerea Mantuirii prin Christos. Ei, si nu invatatorii inselatori de la Ierusalim , reprezinta Israelul lui Dumnezeu sau, dupa cum i-a numit apostolul intr-un alt loc, ramasita datorata unei alegeri prin Har “ ( Romani 11 : 5 ).
3. In ceea ce priveste a treia si ultima justificare, Johnson afirma : “ Din punct de vedere teologic pozitia aceasta este cunoscuta prin marele avantaj ca ambele elemente din cadrul Poporului lui Dumnezeu se mentin : avem neamurile ( neevreii ) si evreii ( israelitii etnici ) . Capitolul 11 din Romani aduce lumina in ceea ce priveste relatia dintre aceste doua grupuri distincte, inca din timpul lui Avraam si pana in zilele noastre , aratand astfel spre implinirea viitoare a promisiunilor neconditionate ale Legamantului avraamic , promisiuni care le-au fost facute patriarhilor. “
Cel de-al treilea mod de-a vedea lucrurile ii corespunde intr-un fel celui de-al doilea , pentru ca sunt unii teologi care sustin ca expresia “ Israelul lui Dumnezeu “ se refera la credinciosii evrei din viitor , in niciun caz la Biserica, in general: “ Cea de-a treia posibilitate de interpretare reprezinta conceptia ca termenul Israelul lui Dumnezeu, escatologic, se refera la un Israel viitor , care, pe parcursul derularii evenimentelor premergatoare Revenirii Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos in glorie pe norii cerului , se va intoarce cu pocainta la Dumnezeul sau. In cazul acesta, apostolul Pavel ar face aceeasi afirmatie ca in cunoscuta profetie din Romani 11 : 25- 27 : Fratilor pentru ca sa nu va socotiti singuri intelepti , nu vreau sa nu stiti taina aceasta: o parte din Israel a cazut intr-o impietrire care va tine pana va intra numarul deplin al neamurilor. Si atunci tot Israelul va fi mantuit. , dupa cum este scris : Izbavirea va veni din Sion si va indeparta toate nelegiuirile de la Iacov. Acesta va fi legamantul pe care-L voi face cu ei cand le voi sterge pacatele.”
„Cea de-a treia perspectiva asociaza termenul Israelul lui Dumnezeu Israelului etnic , dar vede binecuvantarea si mantuirea acestuia in viitor . “ Din punct de vedere grammatical si sintactic , Johnson considera cea de-a treia pozitie ca fiind corecta. Si din punct de vedere teologic acest unghi de vedere este unul drept , deoarece este in concordanta cu invatatura apostolului Pavel , si anume ca exista doua tipuri de israeliti , credinciosi si necredinciosi. Singura problema este de natura exegetica, deoarece perspectiva escatologica din intreaga Epistola catre Galateni nu este subliniata in mod special. Totusi , Johnson include aceasta posibilitate exegetica , deoarece contextul larg aduce in discutie Legamantul cu Avraam si Imparatia lui Dumnezeu.
REZUMAT. Cea de-a treia interpretare este probabil cea mai buna. Daca putem sa admitem ca pozitia a treia este fundamentata biblic , atunci cu siguranta prima nu este ! Dr. S Lewis Johnson a explicat pe scurt: “ Daca exista o interpretare care se bazeaza pe un fundament instabil , atunci este conceptia care afirma ca apostolul Pavel ar pune semnul egalitatatii intre Israelul lui Dumnezeu si Biserica formata atat din credinciosi evrei , cat si neevrei. Pentru a dovedi valabilitatea acestei teorii ar trebui efectiv sa ignoram intreaga folosire a termenului I s r a e l de catre Pavel in Noul Testament. Folosirea gramaticala si sintactica a conjunctiei k a i este exagerata si modificata , deoarece aici se face apel la semnificatia ei extrem de rara si de neobisnuita , cu toate ca semnificatia generala este mai mult decat satisfacatoare. Acest lucru se intampla numai datorita faptului ca acest mod de interpretare nu corespunde cu pozitia formulata exegetic. Contextul special al Epistolei catre Galateni, si contextul larg al invataturii lui Pavel despre modul lui Dumnezeu de-a opera cu Israel si cu neamurile ( dupa cum este precizat in Romani 11 ) este complet neglijat. Invatatura ca Biserica formata din neevrei si evrei este Israelul lui Dumnezeu se bazeaza pe o teologie gresita , fiind un exemplu clasic de exegeza preconceputa.”
CONCLUZIE. Conform contributiei lui Dr. S. Lewis Johnson, Biserica nu este un “ Israel spiritual “ sau un “ nou Israel “ care sa se reconfigureze pe mostenirea Israelului fizic ; niciodata Sfanta Scriptura nu a desemnat-o ca fiind astfel. Termenul “ I s r a e l “ se refera fie la natiune , respectiv la popor in totalitatea sa , fie la ramasita credincioasa din cadrul acestui popor. El nu desemneaza niciodata Biserica lui Christos ( in general ) sau credinciosii neevrei ( in mod special ). Asa dupa cum rezulta din prezentarea lui dr. S. Lewis Johnson ( de retinut ca nu este vorba despre un comentariu simbolic- spiritualist ) avem de-a face cu doua entitati teologice bine-definite , care benefiaza de functii si de promisiuni conturate cu precizie in economia evenimentelor finale .
Ceea ce este imbucurator si incurajator : ambele entitati sunt emanatia divina a Dragostei lui Dumnezeu pentru omul pierdut , in procesul recuperarii rascumparatoare prin Evanghelia lui Yeshua Ha Mashiach , atat a “ iudeului ” cat si a ” grecului.” Glorie Tatalui, Fiului si Spiritului Sfant pentru tot Planul minunat de rascumparare, oferit prin Jertfa Mielului Divin.
sursa: https://otnielabattzion.wordpress.com/spiritualitate-protestanta/israelul-si-biserica/#comment-1186760
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu