Lupta creştină

Creştinul are de dus zilnic o luptă până va fi mutat de pe pământ în cer. Pentru a lupta cu succes, orice bun conducător de oşti trebuie mai întâi să cunoască bine situaţia. El trebuie să cunoască foarte bine teritoriul pe care îl apără. El trebuie să ştie care este puterea şi care sunt armele duşmanului, să ştie unde şi cum atacă acesta. Atunci va putea duce trupele sale gata de luptă în poziţiile cele mai avantajoase şi le va menţine în stare de alarmă. Pentru ca creştinul să poată „sta în picioare“, trebuie să cunoască toate amănuntele luptei sale.

Despre ce luptă este vorba?

Nu este o luptă contra „cărnii“! Mulţi creştini, în deosebi începătorii pe calea credinţei, se luptă cu ei înşişi, cu omul lor vechi sau cu plăcerile şi poftele acestuia. Astfel fac experienţe descurajatoare. Din învăţătura Cuvântului rezultă că izvorul răului, „carnea“, rămâne în noi cât timp suntem în acest trup. Nimeni nu va putea să o facă să dispară şi să ajungă într-o stare în care să nu fie ispitit de „pofta cărnii“, de „pofta ochilor“ sau de „trufia vieţii“.

Mântuirea şi Faptele

Mantuirea este prin har, prin credinta. Trebuie sa întelegi ca tu nu iti poti castiga drumul spre rai. Nu meriti, nici unul nu meritam, nu suntem vrednici! Este un cadou! Este darul gratuit a lui Dumnezeu, nu poti lucra pentru un cadou, il poti doar primi.

Faptele NU SUNT RADACINA MANTUIRII, sunt roadele si dovada mantuirii si ale credintei tale reale. Iacov pune in contrast credinta vie cu cea moarta. Credinta moarta cunoaste lucrurile certe despre Dumnezeu. Dar nu exista schimbari radicale, schimbari de viata, nasterea din nou din samanta Duhului. Chiar si demonii cred ca Dumnezeu exista. Iacov 2:19. Dar demonii nu se nasc din nou din duh, nu există ispăsire pentru păcatele lor, ei nu il fac pe Isus Domnul si Mântuitorul vietii lor si nu i se închină Lui.