O, Marie!

Plâng! Spăl picioarele prăfuite cu lacrimile recunoștinței, cu lacrimile adorării, cu lacrimile frângerii. Le alint cu mătasea părului. Scot inima din piept, calcă cu piciorul gol pe ea zdrobește-o! Devin-o Domnul ei, regele ei, stăpânul ei!

Adevăratul sfânt este diferit

Autor: A.W.Tozer
   Influenţa cea mai puternică a Bisericii se simte atunci când ea este diferită de lumea în care trăieşte. Puterea ei stă în faptul că este diferită, creşte în măsura în care diferă şi scade atunci când diferenţa se diminuează.    Faptul acesta este atât de clar şi de deplin prezentat în Scripturi şi atât de bine ilustrat în istoria Bisericii încât este greu să înţelegem cum am putea să-l ratăm. Dar îl ratăm cu siguranţă, fiindcă auzim constant că Biserica trebuie să încerce să fie ca lumea cât de mult posibil, exceptând, desigur, punctele în care lumea este prea, prea păcătoasă; şi ni se spune să ne adaptăm lumii şi „să ne facem tuturor totul”. (Această folosire a pasajului, apropo, arată spre cuvintele lui Petru potrivit cărora „preaiubitul nostru frate Pavel” a scris unele lucruri pe care cei neînvăţaţi şi nestatornici le răstălmăcesc spre pieirea lor.)     Un semn sigur al caracterului ceresc al Bisericii este acela că e diferită de restul omenirii; similaritatea este un semn al decăderii ei. Fiii lui Dumnezeu şi fiii oamenilor sunt separaţi din punct de vedere moral şi spiritual şi între ei este o mare prăpastie de nestrămutat. Când persoanele religioase încearcă să treacă peste această prăpastie prin compromis, ei violează înseşi principiile Împărăţiei lui Dumnezeu.

Caz umanitar: Ajutati-l pe Iarco sa respire!

Spiritul lui Diotref vs Spiritul lui Isus

    Spiritul lui Diotref din care derivă acel comportament laodiceean, ce transpare acum în vremurile din urmă în sânul bisericii, de autonomie (Apoc.3:17) şi de supraevaluare a aportului uman în slujirea lui Dumnezeu în dauna celui divin, este evidenţiat prin pătrunderea învăţăturii nicolaite (Apoc.2:6;Apoc.2:15) în mentalitatea unor membri ai adunărilor locale.

PACATUL POFTEI !?

Joshua Harris a scris o carte nemaipomenită intitulată „Sex Is Not The Problem (Lust Is)“ [„Nu Sexul este Problema (Ci Pofta)“] care ajută bărbaţii (şi femeile) să rezolve problema cu pofta. Dumnezeu ne-a dat o extraordinară armă de atac pentru a învinge pofta, Sabia Duhului, Cuvântul Său. .

Învierea Domnului

  Învierea Domnului Isus Hristos ne oferă tuturor scopul şi esenţa existenţei omeneşti care „… se ridică laşaptezeci de ani iar pentru cei mai tari, la optzeci de ani”, aşa cum spune Moise, omul lui Dumnezeu, înrugăciunea sa din Psalmul 90.!    Existenţa noastră pe această planetă este una materială, bine determinată în timp şi spaţiu, cu început la datăfixă, consemnată în certificatul de naştere şi cu sfârşit obligatoriu reţinut, tot la dată fixă, în certificatul dedeces. Ne-am născut pentru a trăi şi pentru a muri. În acest răstimp de 70 – 80 de ani, dintre naştere şimoarte, unii dintre noi aleg binecuvântarea lui Dumnezeu, alţii blestemul.!