De ce a dat Dumnezeu Legea (Galateni 3: 15-29)

Autor: Phil Johnson

Apostolul Pavel a scris această Epistolă ca să confrunte şi să combată eroarea unor falşi învăţători legalişti care subminau simplitatea Evangheliei, învăţând că pentru a deveni creştin aveai nevoie de ceva mai mult decât credinţa simplă în Cristos. Ei erau ritualişti. Erau legalişti care credeau că esenţa religiei depindea de ceremonii şi păzirea legii. Aceasta este ceea ce cred cei mai mulţi oameni religioşi. Iar aceşti indivizi, provenind mai ales dintr-un mediu evreiesc, insistau că aceia dintre Neamuri care au devenit creştini trebuiau să fie circumcişi; trebuiau să adopte toate practicile evreieşti şi toate legile şi ceremoniile evreieşti din Vechiul Testament. Iar Pavel spunea că aceasta este o învăţătură falsă şi într-un mod grav falsă (el spunea că nu este deloc o chestiune minoră) fiindcă ceea ce ei făceau era să transforme Legea, mai degrabă decât credinţa singură, în instrumentul justificării.

Criza civilizației, nu a imigratiei

Recentele evenimente cu imigrația oamenilor din Siria, a întors pe dos toată Europa și încă „o țin” în ceață sau fum, prin care europenii nu mai reușesc să vadă linia orizontului. Doar o bănuiesc și se ceartă. Noi oamenii suntem tare confuzi și buimaci din lipsa de informație și reacție oficială. Mai mult, puținele reacții oficiale sunt opozante unele altora și sunt așa de diferite, încât se mărește confuzia.

Ce mă doare cel mai mult este manipularea la care suntem supuși. Da, veți zice că sunt conspiraționist, îmi asum riscul, totuși am convingerea că totul este un scenariu bine gândit, pentru a obține anumite rezultate. Nu pot crede varianta că ISIS e mai tare decât NATO, nici varianta că nu există leac de cojocul lor. Nu pot crede că nimeni nu poate opri imigrația masivă chiar de la sursă. Nu pot crede că „statele civilizare” sunt luate prin surprindere de imigrație acum și că nu au prevăzut. Nu pot concepe că serviciile de informații, nu au știut și nu au estimat impactul acestor situații, atâta vreme cât nu au emoții în a previziona cu ani înainte evenimentele, mai ales mișcările sociale posibile. Oricine a făcut puțină psihologie știe că astfel de estimări, nu sunt greu de calculat, dacă ai informația necesară.

Paralela om-umanitate

Evoluţia spirituala a umanităţii, de la crearea lui Adam şi până la apariţia pe scenă a omului născut din nou, regenerat, se poate raporta la viaţa omului perceput ca entitate, de când este conceput în pântecele mamei lui şi până la maturizare. Grădina Edenului, în care primul om a fost zămislit din ţărâna pământului Gen.2.7,8 , prefigurează pântecele matern ca „un loc tainic” în care fătul este „ţesut în chip ciudat ca în adâncurile pământului.” (Ps.139.15 ; vezi şi Iov 10/9-12 ).

Musulmanii și Europa hodoroagă care își hrănește călăul

Privind de câteva saptămâni la situația migranților musulmani am constatat că:

1. Este falsă teza prin care se afirmă că trebuie să-i primim pe musulmanii sirieni pentru că sunt săraci. Dacă doream ca europeni să ajutăm popoare sărace nu ne opream la sirieni. Numai în România în județul Vaslui și în marile orașe sunt persoane care nu au ce să mănânce căci trăiesc în sărăcie lucie. Dar până la români în fiecare zi mor 4600 de oameni de sete și 970 de milioane nu au ce să mănânce. Unui sirian îi trebuie cel puțin 7000 de Euro ca să ajungă la destinație, în Germania, deci dacă își permit nu sunt chiar așa de săraci și sunt mult mai bogați decât majoritatea africanilor. Dar până acolo dacă acum am vrea să rezolvăm problema oamenilor care mod de foame ar fi foarte simplui. Cu ce se aruncă din America s-ar rezolva problema celor care mor de foame și de sete de pe întreg continentul negru. Nu sărăcia este motivul pentru care sunt primiți în Europa. Motivul este altul.

Migranţii – căutători după o patrie mai bună

În căutarea lui după mai bine omul este în stare de mari sacrificii şi nu de puţine ori se expune la mari riscuri. Migraţia este o modalitate prin care omul a căutat să-şi îmbunătăţească condiţiile de viaţă numai că migraţia nu este un cec în alb ci, de multe ori, este un eşec. Uneori aduce satisfacţii, alteori frustrări şi neîmpliniri.

Migraţia este o dovadă a faptului că omul este mereu în căutarea a ceva mai bun. Arată spre o insatisfacţie şi priveşte înainte cu speranţă de mai bine. Stau alături în inima omului un sentiment veşnic de nemulţumire dar şi o speranţă continuă după un tărâm al păcii şi al bucuriei, al liniştii şi al împlinirii.

Semnele vremurilor din urmă în biserică (Matei 24.10-14)

Introducere

De unde ştim că vine iarna? Există semne în natură care indică apropierea ei. Frunzele se îngălbenesc şi cad, temperatura scade, apar ploi şi vântul se intensifică. Apropierea iernii este semnalată şi de plecarea păsărilor călătoare. Există semne şi în casele noastre: ţânţarii pier, începem să facem focul în sobă sau pornim centrala. Aşa dar, semnele sunt diverse şi în multe domenii.

De unde ştim că vine „iarna” peste Biserica (Bisericile locale, vizibile)?

Urcăm noi, evanghelicii, pe scara socială?

Autor: A.W.Tozer

Tradiţional, creştinismul a fost şi este religia oamenilor obişnuiţi. Ori de câte ori clasele sociale mai înalte l-au adoptat în numere mari, s-a stins. Respectabilitatea s-a dovedit a fi aproape întodeauna fatală pentru el.