Răzvrătirea copiilor. Un semn al vremurilor de pe urmă

Domnul Isus şi sfinţii Săi proroci şi apostoli ne-au avertizat în legătură cu sfârşitul vremurilor şi ne-au dat indicii privitoare la acest sfârşit, care vor fi semnele ce-l vor precede. În ultimii ani aceste semne sunt tot mai numeroase şi mai evidente, pentru cei ce sunt preocupaţi de aceasta şi de relaţia lor cu Dumnezeu. Fără a enumera aceste semne să spunem că o caracteristică generală va fi faptul că ele vor căpăta o nouă amplitudine şi că ceea ce a fost considerat normal până acum va deveni anormal, accentuat, mult amplificat. De exemplu: au mai fost războaie şi veşti de războaie dar acum frecvenţa lor va creşte; au mai fost cutremure sau fenomene meteorologice spectaculoase dar cele din vremurile din urmă vor avea o amplitudine mult mai mare; etc.

DECLARAȚIA NASHVILLE

Peste 150 de lideri creștini au lansat declarația de la Nashville care proclamă relevanța sexualității creștine în vremurile actuale de confuzie sexuală.

Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui suntem… Psalmul 100:3

În zorii secolului 21 creștinii evanghelici se găsesc într-o perioadă de tranziție istorică. Astfel cultura occidentală a devenit tot mai post-creștină, s-a angajat într-o revizuire masivă a ceea ce înseamnă a fi o ființă umană.

Într-o largă măsură, spiritul epocii noastre nu mai discerne sau nu își mai găsește plăcerea în frumusețea creației lui Dumnezeu pentru viața umană. Mulți neagă faptul că Dumnezeu a creat ființele umane pentru gloria Sa și că scopurile Sale bune pentru noi includ crearea noastră fizică și personală ca bărbat și femeie. A devenit normal să credem că identitatea umană ca bărbat și femeie nu face parte din planul frumos al lui Dumnezeu, ci că este mai degrabă o expresie a preferințelor autonome ale unui individ. Calea spre bucuria deplină și durabilă prin buna creație a lui Dumnezeu pentru oameni este astfel înlocuită de calea alternativelor de scurtă durată, care mai devreme sau mai târziu ruinează viața umană și îl dezonorează pe Dumnezeu.

LGBTQIA+ din perspectiva creaționismului biblic

Relativismul și inclusivismul postmodern au introdus în discuție și promovează tot mai mult uniformizarea valorilor și a credințelor, în mod special prin promovarea acelor valori și credințe care fundamentează umanismul și progresismul secular și, totodată, prin ”defrișarea”masivă a acelor valori și credințe care demască falimentul umanismului și care condamnă aberația progresismului. În febra dezbaterilor și a argumentării poziției LGBT trebuie să privim dincolo de aparențe: lupta pentru drepturile omului și promovarea libertăților minoritare nu sunt decât un paravan al unei lupte mult mai profunde, spirituale: lupta împotriva lui Dumnezeu, a autorității Lui și a felului în care a ales să se reveleze prin creația omului.

Revoluţia LGBT

DEX-ul defineşte cuvântul REVOLUŢIE astfel: „Schimbarea fundamentală a valorilor, a instituţiilor politice, a structurii sociale, a conducătorilor şi ideologiilor unei societăţi; schimbare radicală într-un anumit domeniu.” Prin urmare revoluţia schimbă totul, radical, din temelii, şi pune ceva nou în loc. Tocmai din această cauză schimbarea care vine în urma unei revoluţii poate afecta, şi afectează profund societatea, şi poate aduce (aşa cum se promite) o stare de mai bine dar, în cele mai multe cazuri, aduce dezastru, neîmplinind promisiunile de mai bine.

Revoluţie înseamnă ceva nou în loc la ceva ce este vechi şi apostolii unei revoluţii vor insista pe faptul că ceea ce este vechi a fost depăşit de realităţile existente sau că nu a fost niciodată bun ci doar că acum cineva a primit o nouă lumină asupra drumului spre fericire şi că această lumină trebuie impusă cu forţa celor mulţi, pentru a-i face fericiţi. Una dintre problemele pe care eu le văd atunci când vorbim de revoluţie este că, din lipsa experienţei privind noul drum propus, niciodată nu vei şti dacă revoluţia va face bine sau rău, deşi, veţi vedea mai târziu, putem anticipa chiar cu mare exactitate.

Untold – Ce se întâmplă la Cluj?

M-am gândit de mai multe ori de ce oraşul Cluj Napoca este atât de diferit de martea majoritate a altor oraşe din ţară şi de ce el parcă nu a suferit de pe urma ultimei crize economice, ba parcă a prosperat şi mai mult. Oraşul se dezvoltă într-un ritm de invidiat, investitiţiile sunt tot mai însemnate, rata de creştere economică este net superioară majorităţii zonelor din ţară, locuinţele au ajuns să fie mai scumpe chiar şi decât în Bucureşti. Un răspuns cred că l-am primit în aceste ultime zile, atunci când am aflat veşti despre „Untold”, festivalul de muzică deja cunoscut, cel mai mare din ţară, la care anul acesta au participat peste 300.000 de tineri.

Lecţia din Psalmul 119

Psalmul 119 este cel mai lung psalm din Biblie. Nu ni se spune cine l-a scris şi nici nu este atât de important. Ştim că toată Scriptura a fost scrisă prin inspiraţia Duhului Sfânt şi că cei ce au scris Biblia nu au scris de la ei, prin înţelepciune omenească, ci le-a fost revelat de Dumnezeu. În aceasta şi constă măreţia Bibliei şi o face de neasemuit.

Întreg Psalmul 119 vorbeşte despre importanţa Cuvântului lui Dumnezeu, despre beneficiile celui ce citeşte acest Cuvânt şi-l împlineşte. Doar un scurt pasaj:

„9 Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău.
10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale.
11 Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
12 Binecuvântat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orânduirile Tale!
13 Cu buzele mele vestesc toate hotărârile gurii Tale.
14 Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile.
15 Mă gândesc adânc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am sub ochi.
16 Mă desfătez în orânduirile Tale, şi nu uit Cuvântul Tău.
17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvântul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
19 Sunt un străin pe pământ: nu-mi ascunde poruncile Tale!
20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.”