Nu răspundeți la ură cu ură și nici la injurii cu injurii...

Nici nu s-a încheiat bine votul de la Senat că a și fost declanșat un soi de jihad al progresiștilor neo-marxiști. Fără îndoială, ne aflăm într-o luptă spirituală teribilă. Împărăția Luminii invadează împărăția întunericului, iar aceasta din urmă ripostează. Suntem ca "niște miei în mijlocul lupilor", chemați să fim "înțelepți ca șerpii și fără răutate ca porumbeii."

Văzând amploarea susținerii noastre pentru valorile creștine și mai ales determinarea de a nu ne lăsa prostiți de limbajul de lemn al corectitudinii politice, apărătorii ideologiei neo-marxiste au ieșit la atac. În ciuda evidențelor clare că ne aflăm, nu doar în fața unui atac fără precedent împotriva adevăratelor valori, ci în fața unui sistem organizat după modelul și ideologia marxistă, care are drept scop distrugerea familiilor, unii din formatorii de opinie din România fac tot ce pot să denigreze și să manipuleze. Și sunt abia la început.

Supărați că nu reușesc să-și impună agenda lor secularistă, într-o Românie care se încăpățânează să nu renunțe la valorile creștine, fac tot ce le dictează interesele lor meschine pentru a denigra familia creștină, pentru a instiga la ură confesională și pentru a-și multumi stăpânii care le pun la dispoziție resurse importante.

Frați creștini, nu vă lăsați intimidați sau manipulați nici de "cei de afară", nici de "cei din interior", care "înmoaie inima poporului". Nu răspundeți la ură cu ură și nici la injurii cu injurii. Dumnezeu este cu noi și va face lucruri mari. Lupta este abia la început, este nevoie de rugăciune, curaj, dragoste și acțiune!

Pastor Samy Tuțac

Referendum pentru normalitate – 7 octombrie 2018

Din nefericire ne plângem mereu de context, de ceea ce se întâmplă şi care nu este conform cu voia noastră, şi nu vedem lucrurile de care ar trebui să ne bucurăm şi pentru care să-I mulţumim din toată inima lui Dumnezeu.

Unul dintre lucrurile care ar trebui să ne producă o mare bucurie lăuntrică şi care ar trebui să se manifeste printr-o atitudine de mulţumire, este faptul că guvernanţii noştri au acceptat, în sfârşit, ca referendumul pentru modificarea Articolului 48 din Constituţia României să aibă loc în data de 7 octombrie 2018. Ne-am supărat din pricina faptului că s-a tot amânat acest demers şi ne-am rugat lui Dumnezeu să facă ca mai marii noştri să nu se mai împotrivească şi acum avem un mare motiv de bucurie: România are o şansă unică, extraordinară, rară printre toate popoarele lumii, de a hotărî într-o chestiune care deja a aprins lumea întreagă, este vorba despre definirea în termeni clari şi fără echivoc a noţiunii de căsătorie. Dorinţa celor peste trei milioane de români care au generat acest demers a fost şi este ca în Constituţie să se specifice clar, fără nici o posibilitate de interpretare, faptul că familia înseamnă unirea dintre un bărbat şi o femeie. Prin urmare, dacă la vot se prezintă un număr suficient de persoane şi majoritatea acestora se pronunţă favorabil acestei propuneri de modificare a Constituţiei (acum în Constituţie scrie că familia este unirea între soţi) atunci căsătoriile între persoane de acelaşi sex nu vor fi recunoscute pe teritoriul ţării, ceea ce ar fi un lucru extraordinar şi minunat. Spun aceasta nu dintr-un alt motiv ci doar din faptul că noi creştinii ştim că aceasta este voia lui Dumnezeu şi binecuvântarea noastră, ca naţiune, depinde de El şi mila Sa.

Senatul a adoptat inițiativa de revizuire a Constituției ce definește familia ca fiind formată din căsătoria între un bărbat și o femeie. Va trebui aprobată prin referendum

Senatul a dezbătut și a votat, în calitate de for decizional, inițiativa legislativă prin care se propune revizuirea art. 48 din Consituţia României, astfel încât să se menționeze că familia se întemeiază pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu între soţi, aşa cum este în prezent.

Proiectul de revizuire a Constituției, în vederea redefinirii familiei tradiționale, a fost adoptat cu 107 voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 7 „abțineri”. După adoptare în Parlament, proiectul mai merge la încă o dată la CCR, pentru un aviz, care trebuie dat în maximum 5 zile.

“Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, se arată în propunerea de modificare a art. 48 alin. (1) din Constituţia României.

Nevoia de lideri autentici. “Revoluţia” din 10 august 2018.

Este de-a dreptul admirabil gestul preşedintelui Trump faţă de Erdogan, dictatorul care conduce Turcia cu mână de fier, prin declararea unui război comercial Turciei şi prin ruperea relaţiilor cu această ţară, ţară care timp de multe decenii a fost pentru SUA un partener însemnat în ce priveşte relaţiile economice şi militare.

Motivul declarat care a dus la această deteriorare a relaţiilor dintre cele două ţări este arestarea de către autorităţile din Turcia a pastorului american Andrew Brunson. SUA cer necondiţionat eliberarea acestuia iar Turcia refuză să o facă. Prin urmare SUA a recurs la măsuri care au afectat profund economia Turciei, lira turcească degradându-se în ultimele zile cu vreo 17 procente iar de la începutul anului degradarea ajungând până spre 45%.

Semnele vremurilor

Când Domnul Isus a venit pentru prima dată pe acest pământ, după cum era prevestit în Scripturile Sfinte cu multă vreme înainte de a avea loc acest eveniment măreţ, i-a certat pe liderii religioşi din acea vreme pentru faptul că ei nu reuşeau să deosebescă semnele vremurilor în care se aflau. Matei 16:1 „Fariseii şi saducheii s-au apropiat de Isus, şi, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. 2 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Când se înserează, voi ziceţi: „Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roşu.” 3 Şi dimineaţa, ziceţi: „Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roşu-posomorât.” Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi? 4 Un neam viclean şi prea curvar cere un semn; nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona.” Apoi i-a lăsat şi a plecat.”

Semnele vremurilor erau în legătură cu venirea pe pământ a Domnului Isus Hristos. Ei ar fi trebuit ca, văzând lucrările pe care le făcea Domnul Isus, raportându-se la ceea ce era scris despre Hristosul în Scripturi, să-L poată identifica în persoana Domnului Isus şi să mărturisească că El este Hristosul şi să-I dea cinstea cuvenită. Dar ştim că nu a fost aşa şi oricât de clare au fost lucrările miraculoase pe care Domnul le-a făcut pentru a dovedi că El este Hristosul, Mântuitorul omenirii, mai marii religioşi nu au crezut în El, ba chiar L-au dat la moarte.

Îngrădirea drepturilor creştinilor

Urmărind evoluţia lucrurilor în ultimii ani, văzând ofensiva foarte puternică ce se duce pentru distrugerea creştinismului, constat că creştinii (cei ce vedem această ofensivă şi care suntem îngrijoraţi din această pricină) am ajuns azi în situaţia în care ne concentrăm timpul şi energia, pe care ar trebui să le dedicăm luptei spirituale, mai mult pentru a ne apăra drepturile cetăţeneşti, drepturi care sunt tot mai îngrădite. Ce ar trebui să facem pentru a nu ne pierde aceste drepturi, în special dreptul la credinţă?

Aşa cum spuneam şi cu altă ocazie, cu excepţia câtorva momente din istorie, creştinii (cei dedicaţi Domnului, nu cei cu numele) au fost întotdeauna lipsiţi de drepturi, fiind marginalizaţi şi persecutaţi. Şi ar trebui să ştim de ce este aşa.

Într-o lume total ostilă noii religii apărute, pe care a fost chemat să o propovăduiască ca nimeni altul şi care a stârnit o mare împotrivire peste tot pe unde a ajuns să fie vestită (despre creştinism vorbesc), sfântul apostol Pavel nu arată mare preocupare pentru drepturile creştinilor, drepturi care erau mereu încălcate prin prigoană şi persecuţie (chiar dacă uneori îi îndemna pe creştinii de atunci să se roage pentru cei înălţaţi în conducerile pământeşti pentru ca aceştia să acorde creştinilor libertate şi linişte), ci este preocupat cu toată fiinţa lui pentru a vesti Evanghelia pretutindeni, şi acolo unde a fost vestită, dând rod, aducând oameni în Împărăţia lui Dumnezeu, îndemnându-i pe aceşti convertiţi la creştinism să trăiască în sfinţenie şi apoi să facă acelaşi lucru pe care Pavel îl făcea: să proclame cu îndrăzneală Evanghelia lui Hristos.