Va mai fi vreodată bine pe pământ?

Un aspect asupra căruia cam toţi suntem de acord, creştini sau atei sau de alte religii, este faptul că lucrurile merg din rău în mai rău, se degradează pe zi ce trece. Şi, dacă aceasta este direcţia, unde vom ajunge în final? Sau este vreo soluţie pentru ca lucrurile să se îndrepte şi finalul să se amâne?

Lumea este plină de oameni care fac rău şi doresc să facă răul dar şi de oameni care spun că ştiu soluţia şi că au răspunsul pentru îndreptarea lucrurilor. Adevărul este că la toate aceste probleme mari pe care omenirea le are singura soluţie este Dumnezeu şi doar El are răspunsul la ce trebuie făcut. De aceea, în ceea ce urmează, nu vreau să fiu unul dintre acei mulţi experţi care vă dau tot felul de soluţii ci vreau doar să vă arăt ce spune Dumnezeu în legătură cu starea lucrurilor de acum, de ce am ajuns aici în acest punct critic, şi care este soluţia Lui. Mai întâi de ce am ajuns aici? Romani, primul capitol:

O majoritate a bisericii, adormită, vrăjită și jefuită

Cu toți înțelegem, ca biserici evanghelice, că trăim vremuri din urmă, mărturisim asta, câteodată ne măgulim cu asta și de multe ori facem subiect de senzație cu asta, însă cam asta este tot. În rest viața merge înainte, uitând de deșertăciunea și goana după vânt subliniată de cartea Eclesiastul și lipindu-ne tare de “raiul” vizibil de pe acest pământ, construit de noi înșine sau de alții din jurul nostru.

Tragedia este că într-o zi vine moartea și tot “raiul” de aici, vom vedea că este inutil pe lumea de dincolo. Mai mult ca atât, într-o zi se va împlini Cuvântul care spune că acest pământ, cu tot ce este pe el, o să ardă cu trosnet și Dumnezeu o să facă un pământ nou, atunci ce folos “raiul” după care unii aleargă în momentul de față, atât de mult, și-și consumă întreaga viață pentru a-l construi?

EL ÎNSUŞI

Vreau să vă vorbesc despre Isus şi numai despre Isus.

Adesea, aud pe oameni spunând: „Vreau să dobândesc vindecarea divină, dar nu pot“. Uneori, unii oameni spun: „Am primit-o“. Dacă îi întreb atunci: „Ce aţi primit?“, răspunsul care mi se dă este uneori: „Am primit binecuvântarea“, alteori: „Am dobândit sfințenia“; uneori: „Am dobândit vindecarea“, alteori: „Am primit satisfacţia“.

Mulţumesc lui Dumnezeu că am fost învăţaţi că ceea ce vă lipseşte nu este nici binecuvântarea, nici vindecarea, nici sfnţirea, nici un lucru în sine, nici un ceva anume, ci ceva mai bun. Este „Cristosul“, este El Însuşi. Cât de adesea apare în Cuvântul Lui – „El Însuşi a luat neputințele noastre şi a purtat bolile noastre“; „Propriul Lui Eu a purtat păcatele noastre în trupul Lui pe lemn“! Ceea ce ne lipseşte este Persoana lui Isus Cristos. Mulţi oameni sunt obişnuiţi cu această idee, dar nu merg mai departe. O posedă în mintea lor, în conştiinţa lor, în voinţa lor, dar, într-un fel sau altul, nu Îl primesc pe El în mintea şi în duhul lor, întrucât posedă numai ceea ce este expresia exterioară şi simbolul realităţii spirituale.

Educație parentală sau manipulare ideologică?

Am citit cu atenție documentul intitulat “Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025”, pus în dezbatere publică de către Ministerul Educației Naționale ca o prioritate imediată pentru viitorul societății românești, în general, și al școlii românești, în special.

De la primul paragraf până la ultimul, acest document programatic seamănă izbitor cu Planul Vyshinsky impus României după al Doilea Război Mondial de ideologia sovietică cu sprijinul propagandei comuniste și a tancurilor sovietice. Se pare că astăzi, Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025 este impusă de Think-tank -urile ateiste cu sprijinul propagandei progresiste care caută terenul potrivit (vulnerabilitățile românești) pentru a face noi experimente sociale.

Cine şi ce stă în spatele paradelor diversităţii

Unul dintre cele mai mari rele care se întâmplă azi în România, dar şi în lumea întreagă, este ofensiva prin care homosexualitatea şi toate celelalte practici asociate (pornografie, perversiuni sexuale, pedofilie, schimbare de sex, etc) caută să se impună prezentându-se ca ceva benefic şi normal. Normal nu este şi nu a fost niciodată, şi nici benefic pentru om. Toate acestea, acceptate şi practicate, aduc după ele mari nenorociri şi drame care afectează pentru totdeauna pe cei ce au experimentat astfel de practici. Rareori cineva implicat în aşa ceva mai poate scăpa. Pentru că nu este vorba doar despre o boală ce poate fi tratată ci este vorba despre o posesiune demonică ce se instalează în mintea omului atunci când acesta se deschide la astfel de practici.

A mărturisi adevărul este un act de curaj

Fiecare om crede cu tărie (sunt şi excepţii, dar puţine) că se află în adevăr, că felul în care înţelege el lucrurile este cel corect şi că alte variante sunt greşite.

Dacă vorbim despre felul în care ne organizăm viaţa, cum muncim, cum ne câştigăm existenţa, etc. atunci unii, da, sunt în adevăr, adică au o înţelegere corectă asupra acestor aspecte şi văd lucrurile mult mai sănătos decât mulţi alţii. Ţine şi de mediul în care au fost crescuţi şi formaţi, de educaţia primită, de influenţa la care au fost expuşi încă din copilărie, inclusiv de factorul religios care i-a modelat. Este evident că unii văd lucrurile mai bine comparativ cu alţii, viaţa fiind etalonul după care, privind tot timpul la parcursul oamenilor prin ea, putem aprecia dacă felul în care aceştia şi-au organizat-o şi trăit-o a fost urmare a unei alegeri corecte sau greşite. Dar felul în care ne organizăm viaţa aici pe pământ, chiar dacă are o mare importanţă, are efecte doar pentru scurtă vreme, să zicem pentru maxim o sută de ani, puţini ajungând la această vârstă. Există însă o componentă spirituală după care oamenii se ghidează, un „adevăr” care îi conduce, şi care are efecte veşnice. Aşa cum o viaţă care se conduce după principii sănătoase poate duce la o viaţă împlinită din punct de vedere social şi material pentru maxim o sută de ani (şi lucrul acesta îl putem observa cu uşurinţă în jur) tot aşa, o viaţă care, din punct de vedere spiritual se conduce după Unicul Adevăr şi după adevăratele principii sănătoase care decurg din acesta, se poate împlini pentru veşnicie.

Israel – Colosul care se trezeste

Israel – Colosul care se trezeste dintr-o lunga adormire ca sa sfarseasca istoria prafuita de pacat si sa inceapa o noua era – Regatul Cerurilor

“Cand vor incepe sa se intample aceste lucruri, sa va uitati in sus, si sa va ridicati capetele, pentru ca izbavirea voastra se apropie…” Luca 21:28

Privind panoramic peste evenimentele care se succed la nivel global cu o repeziciune atipica zilelor noastre, remarcam cu uimirea inocentilor cum toate energiile lumii converg in jurul misticului si tainicului tinut al Israelului, de parca toata aversiunea acumulata in intreaga istorie ar vrea sa se descarce odata pentru totdeauna acolo in Ierusalim, in eternal “Oras al pacii”; ca sa mai tina macar si pentru ceva vreme inchis in temnita istoriei, “Colosul” arhaic de trezirea caruia se leaga sfarsitul acestei ere prafuite de pacatul omului.