Răsplata celor credincioşi

Care este răsplata celora ce vin să se adăpostească sub aripile Domnului?

Mai întâi, răspunsul meu este că răsplata deplină ne aşteaptă atunci când vom părăsi acest trup de carne, ca să adormim în Isus, pentru ca duhul nostru să fie totdeauna cu Domnul. În această stare, vom gusta deplina fericire a duhului; răsplată şi mai deplină ne aşteaptă însă atunci când Domnul va veni iarăşi şi va chema din mormânt trupul nostru, pentru ca în trupuri înviate (sau schimbate, dacă trupurile noastre nu voi fi atunci în mormânt) să-L întâmpinăm în văzduh şi după aceea să luăm parte la Împărăţia Lui slăvită, când va veni aici pe pământ. Atunci vom vedea faţa Aceluia pe care Îl iubim şi vom fi cu El, atunci vom fi trup, suflet şi duh, uniţi pentru totdeauna cu Dumnezeul nostru. Această bucurie negrăită este răsplata deplină a alergării noastre înspre aripile Domnului.

Infidelitatea ucide...

Dragilor, când vă faceți o relație primul lucru pe care să-l faceți să nu fie altceva decât o rugăciune zdravănă în care să-L rugați pe Dumnezeu să vă ajute să fiți credincioși până la moarte celei/celui căreia/căruia i-ați jurat dragoste. Pentru că infidelitatea chiar ucide. Uitați-vă bine la bărbatul din poză. Și-a pus capăt zilelor pentru că a fost înșelat. Cine zice că viața poate fi trăită fără a ține cont de sentimentele celuilalt se înfrățește cu Satana, care este tatăl tuturor crimelor și relelor din lume.

Surorile Mandici - Doamne, Tu mi-ai dat iertare

Dumnezeu merge cu noi!

Nu ți-am dat Eu oare porunca aceasta: Fii puternic și curajos? Nu te înspăimânta și nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine pe oriunde vei merge. (Iosua 1:9)

Ne aflăm la începutul unui alt an și nu știm ce va veni asupra noastră. Drumul vieții care ne stă în față este necunoscut. În inimile noastre se pot ridica întrebări, temeri, îndoieli. Care va fi starea sănătății? Vom putea face față provocărilor din familie sau de la locul de muncă? Ce decizii va trebui să luăm?

Noi și alții – reflecții între ani

Ceea ce vedem în alții nu este ceea ce sunt ei. Adesea ce sunt ei în exterior este un camuflaj pentru ceea ce sunt în interior. Chiar dacă nu se camuflează, totuși exteriorul este o interfață a sufletului greu de citit.

Ceea ce vedem în alții nu este obiectiv, pentru că noi privim pe alții prin prisma noastră și îi vedem cum suntem noi în general. Privirea e subiectivă.

Ceea ce spun alții despre noi, trebuie luat cu pondere. Vorbele rele îți spun ce trebuie să schimbi, vorbele bune, îți spun că trebuie să te smerești.

Voința ta e suverană. Când cineva te încurajează, dacă nu pui la inimă, nu se va întâmpla nimic, chiar dacă pe moment te simți bine. Când cineva te critică, poți alege să te faci mai bun, chiar dacă pe moment nu îți este bine. Și într-un caz și în altul, omul nu este relevant, poate fi bine intenționat, poate fi rău, decizia ta contează pentru a profita în bine de orice situație.

Fiți înțelepți!

(Privește la cer)

LOCUL UNDE CERUL S-A ÎNTÂLNIT CU PĂMÂNTUL

Betleemul a devenit o legătură între cer și pământ. Dumnezeu și omul s-au întâlnit și s-au privit față în față. În ceea ce privește trupul, Tatăl l-a pregătit, Duhul l-a format, iar Fiul și l-a luat. Acela care în sânul lui Dumnezeu avea o naștere veșnică avea acum o naștere temporală în timp, acela care s-a născut la Betleem venise pentru a se naște în inimile oamenilor, căci ce beneficiu ar fi fost dacă El s-ar fi născut de o mie de ori om la Betleem, dar fără să se nască în om?…

Principiul celei de-a doua mile

Matei 5:41 „Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.”

Matei 27: 32 „Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Isus.”

În Predica de pe munte Isus a vorbit tocmai despre acest obicei roman – constrângerea. Slugile lui Cezar l-au contrâns, adică l-au silit pe Simon să ducă crucea. Încă de pe atunci Isus a prevăzut momentul când avea să fie dus la Golgota. Şi iată că în cale este întâlnit Simon, pe care îl silesc să meargă o milă şi să ducă crucea lui Isus.

În textul nostru, dacă l-am parafraza, Isus vorbeşte aşa: „Dacă vor pune pe spatele vostru crucea Mea şi vă vor impune să o duceţi, atunci, după ce aţi trecut această milă fiind siliţi, când legea va elibera lanţurile voastre, când vi se va permite să lăsaţi crucea jos, atunci arătaţi că sunteţi ucenicii Mei, care doriţi să mergeţi şi a doua milă şi care se întinde de la Golgota până în pragul porţilor de diamant.”