Cifrele acestea ingrijoreaza si demonstreaza convingator ca eutanasia se extinde in toata lumea la o viteza rapida. Eutanasia e eminamente o inventie a statului secular postmodern. Citind astfel de informatii oamenii cu ratiune se intreaba daca nu cumva statul secular postmodern si-a pierdut abilitatea de a rationa, de a discerne intre bine si rau, sau, ca sa folosim termeni din afara vocabularului corectitudinii politice, a luat-o razna. Si ne intrebam de ce, pentru ca el are la dispozitie experti in toate domeniile, mai multi si in mai multe domenii ca oricind: economisti, politologi, experti in medicina, stiinta, legiuitori, judecatori ilustri, avocati cu renume, o clasa de tehnocrati supra educati. Dar cu toate acestea el pare mai putin capabil azi de a discerne intre bine si rau ca in trecut.
Cetateni responsabili ori calai obedienti?
Si mai grav, statul secular pare sa nu mai vrea cetateni responsabili ci calai obedienti care sa-i execute ordinele, chiar daca acestea sunt irationale. Pentru el, oamenii de buna credinta par sa devina irelevanti iar libertatea lor de a-si exercita aptitudinile si profesiile in mod responsabil, benefic si constructiv devin secundare cind ele intra in conflict cu obiectivele si ideologia statului secular. Nici unde nu se vede mai clar si pronuntat acest conflict decit atunci cind e vorba de dreptul fundamental al tututor fiintelor umane, nascute ori nenascute, la viata. Ideologia suprapopularii planetei si a controlului populatiei e una din doctrinele cele mai indragite si infailibile ale statului secular. Pentru a ne covinge de asta e suficient sa privim la ce s-a intimplat la inceputul acestui an cind tarile occidentale si Canada au decis sa-si sporeasca contributia financiara pentru avort in tarile nedezvoltate. Au facut-o ca riposta la decizia Administratiei Trump de a interzice folosirea fondurilor americane pentru finantarea programelor de control a polulatie in Lumea a Treia. In acelasi timp, insa, si cu o deosebita agresivitate, se manifesta promovarea intentionata a eutanasiei si incalcarea libertatii de constiinta a persoanelor care refuza sa ucida fiintele umane nascute ori nenascute. In doar ultimii putini ani se observa o extindere fara precedent a eutanasiei la nivel global.
Doar saptamina trecuta a facut inconjurul lumii o stire deosebit de grava din Suedia unde, cu citiva ani in urma, o moasa a refuzat sa participe la servicii de avort in spitalul in care lucra din motive de constiinta si convingeri religioase. Cu toate ca moasele pot ajuta femeile insarcinate in mult mai multe feluri decit in avortarea copiilor, spitalul a impus moasei sa participe la avortarea copiilor nenascuti, iar in caz contrar a amenintat-o cu pierderea locului de munca. Moasa a ales sa asculte de constiinta ei, a fost concediata, iar de atunci a ramas fara loc de munca. Au urmat actiuni judecatoresti iar saptamina trecuta o curte de apel din Suedia a decis impotriva ei: autoritatile si guvernul, a decretat tribunalul, pot constrange personalul medical sa presteze servicii de avort chiar daca ele contravin convingerile lor religioase ori de constiinta, iar in caz contrar li se poate interzice practicarea profesiei.
O stire la fel de grava a pervenit, la inceputul lunii, din Canada, unde eutanasia a fost dezincriminata si decretata un drept fundamental al omului in 2015 de Tribunalul Suprem Canadian. Ca urmare a acelei decizii, Parlamentul canadian a adoptat o lege care a legalizat eutanasia. Pacientii insa s-au lovit de o problema majora: numarul in crestere de medici canadieni care, din motive de constiinta, refuza sa eutanasieze pacienti. Riposta statului canadian a fost rapida si radicala: pedepseste, la fel ca Suedia, oamenii de buna credinta care refuza sa ucida pe semenii lor. Printre altele, a fost pusa la dispozitia publicului o linie telefonica speciala unde pacientii pot face plingeri impotriva medicilor care refuza sa eutanasieze pacienti. Medicii pot si ei sa faca plingeri similare impotriva colegilor lor care refuza sa eutanasieze pacientii la cerere. Dupa cum se vede, practicile comuniste si naziste reapar din nou in Scandinavia si Canada.
Aceste doua stiri, cit se poate de ingrijoratoare, sunt relativ recente, dar se alatura unui morman imens de stiri asemanatoare care au parvenit din multe tari occidentale in doar ultimii 10 ori 15 ani. Libertatea de constiinta pierde iar exercitarea drepturilor iresponsabile in detrimentul oamenilor de buna credinta si a drepturilor lor se extinde. Statul suedez si cel canadian vaneaza crestinii care refuza sa participe la razboiul secularismului impotriva fiintei umane, nascute ori nenascute. Razboiul acesta se inteteste iar asa numitul drept la eutanasie continua sa se extinda. Tinutul Northen Territory din Australia a legalizat eutanasia anul acesta, la fel Districtul Federal care constituie capitala SUA, iar California in 2015. Proiecte de lege pentru legalizarea eutanasiei si a suicidului asistat sunt dezbature curent in New York si Massachusetts. Iar in America de Sud Tribulanul Suprem din Colombia a decretat existenta unui drept la moarte (”right to die”). Anul acesta Islanda a anuntat ca medicii ei avorteaza toti copiii nenascuti care sunt diagnosticati ca suferind de sindroma down (down syndrome), iar in Danemarca procentul acesta e de 98%. Elvetia e tara de destinatie preferata a europenilor care vor sa fie eutanasiati dar nu o pot face in tarile unde locuiesc. 244 de britanici au fost eutanasiati in Elvetia. In Marea Britanie suicidul e inca ilegal, fiind interzis prin lege din 1961. Dar presiunile politice, legislative si judecatoresti in Marea Britanie pentru decretarea ori recunoasterea de catre Tribunalul ei Suprem al unui drept la eutanasie devin tot mai intense si frecvente. (Detalii: http://www.independent.co.uk/news/health/assisted-dying-laws-are-progressing-in-some-places-the-uk-isn-t-one-of-them-a7679846.html)
Este adevarat ca in unele state, cum e Hawai, Colorado, Maine si New Mexico, incercari recente de legalizare a eutanasiei au esuat, dar nimeni nu mai pune la indoiala ca ingerul mortii continua sa-si manifeste puterea in detrimentul vietii. Cultura mortii se extinde, iar cultura vietii e luata cu asalt. In primul rind in mintile noastre, apoi in cultura zilnica in care traim, iar, in final, la nivel politic si legislativ.
O cauza a secularismului politic
Eutanasia si suicidul asistat sunt cauze pe care stanga politica si intelectuala le-au adoptat cu nu multi ani in urma, afirmindu-le ca manifestari legale a unui presupus drept al fiintei umane la moarte. Eutanasia e uciderea legala a fiintelor umane prin proceduri medicale intr-un cabinet medical, iar suicidul asistat e sinuciderea acasa prin luarea de pilule prescrise de medic care cauzeaza moartea. Cei din urma primesc o reteta de la doctor, farmacia le da pilulele, iar pacientul le inghite acasa si moare. Tot la cinci (5) ani Olanda publica un studiu cuprinzator privind eutanasia in Olanda. De la an la an tot mai multe persoane sunt eutanasiate acolo. Intre 2006 si 2016 numarul lor a crescut cu 37%, dar 23% din persoanele eutanasiate nu sunt declarate de medici ca fiind eutanasiate. Asta inseamna ca aproximativ 1.400 de persoane decedate sunt eutanasiate fara ca eutanasia sa fie mentionata in certificatul de deces ca si cauza decesului. Daca aceste persoane sunt adaugate la numarul persoanelor care oficial sunt eutanasiate, numarul total al persoanelor eutanasiate in Olanda in 2016 ar fi fost de 7.500, ori aproximativ 5% din total. Mai alarmant, in octombrie anul trecut parlamentarii Olandei au luat in dezbatere posibilitatea extinderii dreptului la eutanasie la toate persoanele de peste 75 de ani la cerere, chiar daca nu sunt bolnave. In plus, medicii care eutanasiaza persoane bolnave fara consimtamintul lor nu sunt dati in instanta. Anul trecut, de exemplu, un medic olandez a turnat pilule otravitoare in cafeaua unei paciente suferinde de dementie, iar membrii familiei ei au fortat-o sa o bea. Nici medicul nici membrii familiei nu au fost dati in instanta, autoritatile declarind ca ei au actionat “de buna credinta”. Viata se ieftineste in Olanda gratie ideologiei anti-viata a statului secular.
Dincolo de ocean, in Canada, Tribunalul Suprem Canadian a devenit campionul eutanasiei si a suicidului asistat. Cind a decretat un drept la eutanasie in 2015, Tribunalul si-a justificat decizia pe motivul ca nicio fiinta umana nu trebuie “condamnata sa traiasca o viata de suferinta severa si intolerabila”, si ca dreptul la suicid asistat trebuie extins fiecarei persoane care il cere daca persoana respectiva sufera de o conditie “iremediabila si grea”. Tribunalul nu a exclus din decizia lui persoanele care din motive de incapacitati fizice ori mintale nu pot sa-si exprime in mod constient si convingator dorinta de a fi eutanaziate. Decizia asta i-a bucurat pe multi, de atunci pina azi peste 800 de canadieni fiind eutanasiati. Dar decizia i-a ingrozit pe altii, in special pe varstnicii care se tem ca eutanasierea suferinzilor impotriva vointei lor, practicata in Olanda, s-ar putea extinde si in Canada. Media canadiana a publicat mai multe stiri despre oameni in varsta care si-au tatuat pe corp, cu litere mari, inscriptia, “do not euthanise me” (”nu ma eutanasiati”) pentru a nu fi eutanasiati de medici.
Argumentele oamenilor cu ratiune impotriva eutanasiei
Monitorizam periodic comentarii aprofundate care analizeaza aspectele legate de etica eutanasiei si a suicidului asistat. In general, exista patru (4) argumente fundamentale impotriva lor.
In primul rind, eutanasia si suicidul asistat pun in pericol viata persoanelor vulnerabile din punct de vedere emotional si cu probleme mentale. Aceste persoane nu au nevoie de o moarte accelerata ci de ajutor din partea societatii. In al doilea rind, ele corup practica medicinei si relatia dintre pacient si medic. Relatia dintre medic si pacient a fost totdeauna una de incredere reciproca, cei din urma depinzind de expertiza si compasiunea medicilor. Extinderea culturii pro-eutanasie va submina confidenta pacientilor in a dezvalui medicilor problemele medicale reale cu care sa confrunta de teama de a nu fi eutanasiati impotriva vointei lor, ori de a li se pune in minte de catre medici eutanasia ca o optiune viabila pentru rezolvarea problemelor lor de sanatate. Confuzi si dezorientati, e foarte posibil ca pacentii sa ceara sa li se curmeze viata. Medicii sunt gardienii sanatatii pacientilor nu executorii lor. In mod traditional, practica medicinii a fost directionata spre viata si salvarea vietii oamenilor nu uciderea lor.
In a treilea rind, eutanasia si suicidul asistat afecteaza negativ relatiile inter-generationale adica intre parinti si copii. Odata infiripata in mintea copiilor ca o optiune pentru a scapa de parintii lor suferinzi, membrii familiei ar putea convinge parintii sa solicite eutanasie pentru a nu fi o povara pentru copiii lor. Asta deja se intimpla in tarile care au legalizat eutanasia. Oregon a fost primul stat din SUA care a legalizat eutanasia iar rapoartele statistice anuale publicate acolo indica ca de la an la an numarul persoanelor care cer sa fie eutanasiate pentru a nu fi o povara pentru copiii lor e in crestere. In 2014, 42 astfel de persoane au fost eutanasiate din acest motiv, iar in 2016, 65, cu peste 50% mai multe. (Detalii: https://public.health.oregon.gov/ProviderPartnerResources/EvaluationResearch/DeathwithDignityAct/Documents/year19.pdf)
In al patrulea si ultimul rind, eutanasia si suicidul asistat submineaza demnitatea umana si egalitatea in fata legii. Ele devalorizeaza viata si reclasifica fiintele umane in fiinte care merita sa traiasca si fiinte care nu merita sa traiasca, cele din urma fiind o povara financiara pentru societate, familii si companiile de asigurare medicala, cele din urma fiind persoanele in varsta, infirme, cele care sufera de dizabilitati, copiii nenascuti cu sindroma down, ori persoanele suferinde de alzimer’s ori dementie.
Perspectiva crestina asupra acestor subiecte e relativ clara: in loc de a ajuta persoanele vulnerabile sa-si curmeze viata, societatea trebuie sa le ofere ingrijirea medicala de care au nevoie cit si solidaritatea umana atit de necesara pentru a iesi din deprimarea care-i duce la suicid. Datoria medicilor a fost dintotdeauna, si trebuie sa ramina, aceea de a ajuta pacientii sa moara moartea naturala cu demnitate, nu sa-i ucida. Datoria lor e sa ingrijasca pe cei suferinzi nu sa-i omoare. Din nefericire, derogari de la aceste principii atit de nobile sunt atit de frecvente in tarile occidentale incit acolo se vehiculeaza notiunea ca medicilor sa li se acorde autoritatea sa eutanasieze pacienti chiar daca acestia nu o cer, daca in opinia medicilor pacientii nu au sanse de a mai trai o viata cu demnitate. In alte cuvinte, pacientii suferinzi merg la medic fara sa stie daca vor iesi din cabinetul medicului in viata ori vor fi eutanasiati impotriva vointei lor.
(Articol aparut la 20 Aprilie 2017 pe site-ul Aliantei Familiilor din Romania)
După ce am citit acest articol mi-am adus aminte de un caz recent ce s-a petrecut în SUA şi despre care mi s-a relatat de către persoane foarte apropiate, demne de încredere. Este vorba despre decesul unui bărbat de 97 de ani. Acesta beneficia de o pensie de 700 de dolari, casă din partea guvernului şi de serviciile unui îngrijitor, dar era o persoană sănătoasă, fără probleme medicale. Într-o zi a venit Ambulanţa după el şi l-a dus la spital fără ca aceasta să fie solicitată. La spital i s-a spus persoanei care îl îngrijea (şi care era de credinţă creştină) că celui dus de ambulanţă urmează să i se facă o injecţie şi apoi să fie transferat la un alt spital, de recuperare. Îngrijitorul a obiectat deoarece internatul nu era bolnav şi i-a spus acestuia de intenţiile personalului medical. Acesta e refuzat injecţia iar reacţia medicilor a fost una de furie. Li s-a spus că în acest caz trebuie să plece acasă pe jos, deşi au fost aduşi de Ambulanţă la spita. Ceea ce au şi făcut.
La circa un an de zile după acest eveniment persoana despre care vă vorbesc era acasă în prezenţa unui vecin şi i-a relatat acestuia că avea ceva dureri de spate, dar nu era nimic grav. Îngrijitorul nu era cu ei. Vecinul a sunat după Ambulanţă şi în scurtă vreme aceasta a sosit şi a dus la spital pe bărbatul în vârstă. La un timp a sosit acasă şi îngrijitorul şi a constatat că cel pe care îl îngrijea lipsea. Vecinul i-a spus ce s-a întâmplat şi îngrijitorul a plecat la spital. Dar era prea târziu. Bătrânului i se făcuse o injecţie şi a doua zi a murit. Au spus că a suferit un infarct.
Cine mi-a relatat despre aceasta mi-a spus că în SUA sunt frecvente astfel de cazuri, că oamenii ştiu ce se întâmplă dar le este frică să vorbească.
Ceea ce Hitler a făcut în ţara sa acum se urmăreşte a se face la nivel global. Unii îşi permit dreptul de a hotărî cine să trăiască şi cine nu, drept pe care numai Dumnezeu îl are. În spatele acestei lucrări diabolice nu se poate afla decât Diavolul, cel care încă de la răzvrătirea lui a vrut să ia locul lui Dumnezeu. Trist că unii medici, care ar trebui să fie uneltele lui Dumnezeu pentru mângăiere şi viaţă, acceptă să fie uneltele lui Satan aducând moarte. Dar acestea sunt vremurile în care trăim şi cu toată nebunia care are loc nu trebuie să uităm că Dumnezeu este în control şi că El răsplăteşte şi ocroteşte pe cei ce-L caută şi care ascultă de El.
(Articol preluat de pe site-ul Alianţei Familiilor din România)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu