Crăciun palid în pandemie

Probabil că v-aţi întrebat şi voi de ce Dumnezeu permite ca să se întâmple azi, în aceste vremuri, tot răul care se întâmplă. Şi nu mă refer la această epidemie de Covid, au mai fost şi altele înaintea ei, ci la măsurile care se iau ca pretext la această epidemie. Aflăm că suntem foarte aproape de instaurarea unui guvern mondial, că populaţia trebuie redusă cu miliardele, că acest guvern mondial va fi unul comunist şi că libertatea individuală va dispărea şi că unii, din vârf, vor hotărî pentru toţi ceilalţi, în absolut toate aspectele vieţii iar controlul populaţiei va fi total. Nu cred că se putea ceva mai rău. Răul dus la maxim.

Creştinii ştiu, ar trebui să ştie, că Dumnezeu este Suveran şi că El face tot ce vrea; că nimic, absolut nimic, nu se întâmplă fără ca El să vrea sau să îşi dea acordul. Prin urmare şi această stare, situaţie nemaiîntâlnită a societăţii omeneşti, acest rău care se profilează la orizont, este cu acceptul şi îngăduinţa Lui, nu avem nici un motiv să ne îndoim de aceasta. Şi este justificat să ne întrebăm de ce lasă Dumnezeu să se întâmple ceea ce se întâmplă? Nu este doar justificat ci chiar benefic să ne punem această întrebare şi să căutăm să primim un răspuns. Răspuns venit nu de la înţelepciunea omenească, care nu ne este de nici un folos (vedem toate dezbaterile fără rost care au loc astăzi şi în care oamenii îşi dau cu părerea), ci de la Dumnezeu, care ne poate da răspunsul potrivit şi care să ne fie cu folos.

Idolul VACCIN

Omenirea atârnă de Dumnezeu ca de un fir de aţă. Dacă El întăreşte acest fir atunci nici o putere din Univers nu-l poate rupe. Dacă nu, atunci totul se prăbuşeşte. Dumnezeu a creat ceea ce există şi El a pus în toate legi. Legi perfecte care, dacă sunt respectate, atunci toate vor funcţiona în bună rânduială, în armonie şi frumuseţe. Când legile Lui sunt încălcate atunci degradarea începe şi ea nu se termină până când lucrurile nu revin din nou în ascultare de Dumnezeu. De aceea atunci când apar situaţii grele, stări conflictuale, probleme de tot felul, întrebarea înţeleaptă pe care omul ar trebui să şi-o pună este: „cu ce am greşit în privinţa legilor lui Dumnezeu, a voii Sale?” Dacă va exista sinceritate în această întrebare atunci omul va primi răspuns, va îndrepta răul produs şi va putea fi restaurat, se va bucura din nou de toate beneficiile care decurg din ascultarea de Dumnezeu. Altfel se va încurca mai mult, va bâjbâi şi se va adânci în probleme şi necazuri.

Duhul lui Hitler

Data trecută (14 noiembrie 2020) am vorbit despre duhul lui Ceauşescu, fostul dictator român. Spuneam atunci că acest duh nu a rămas în mormânt atunci când Ceauşescu şi-a găsit sfârşitul ci şi-a găsit alte gazde care, spunând că tot ce fac, fac spre binele oamenilor, continuă şi azi politica dusă de fostul lider comunist, asuprind poporul cu pretenţia că aşa îi face bine.

Nu aveam de gând să continui acest subiect dar ieri am vizionat câteva înregistrări video făcute cu doar câteva zile în urmă în Germania şi imaginile pe care le-am văzut m-au determinat să mai rămân asupra acestui aspect.

Duhul lui Ceauşescu

Peste câteva zile se vor împlini 31 de ani de când unul dintre cei mai mari dictatori pe care i-a cunoscut lumea, Nicolae Ceauşescu, murea împuşcat după o judecată sumară. Răsufla atunci uşurată o naţiune care a suferit cumplit zeci de ani, după ce i s-a impus, prin teroare, un regim satanic – comunismul. Credeam atunci că lucrurile se vor schimba în bine. Binele fiind văzut în sensul că vom putea mânca pe săturate, că vom putea călători în străinătate, că vom avea şi noi prosperitate materială şi sărăcia va fi uitată, că vom avea libertate de orice fel, inclusiv cea religioasă, că vom putea face ce vrem noi, după ce zeci de ani alţii ne-au spus ce să facem. Cei ce am trăit atunci sub regimul comunist am gândit şi sperat că acele vremuri nu se vor mai întoarce niciodată, doar intram şi noi în lumea mult dorită şi visată a libertăţii oferită de occidentul democrat, lume care, credeam atunci, nu va mai îngădui ca răul să învie. Am crezut că la moartea lui Ceauşescu, şi a altor lideri tovarăşi cu el, tot răul va rămâne îngropat sub pământ, alături de ei. Dar nu a fost aşa. Pentru că ceea ce avea Ceauşescu, ceea ce îl făcea să fie aşa cum era, nu se îngroapă sub pământ şi nu moare odată cu omul. Vorbesc de duhul rău al lui Ceauşescu, duh rău prezent şi astăzi printre noi în viaţa liderilor politici ai lumii şi, mai mult decât atât, chiar şi în viaţa unor lideri religioşi.

Ce vreau să spun când vorbesc despre duhul lui Ceauşescu?

Alegeri din Statele Unite, lumină, întuneric și implicații pentru tine omule

Conștienți sau inconștienți oamenii azi în Statele Unite sunt la o răscruce de drumuri în viitorul omenirii. De rezultatele acestui vot din Statele Unite depinde viitorul populației acestei țări, însă și viitorul occidentului și în final al tuturor țărilor de pe pământ.

Globalismul progresist nu-i o joacă de copii, ci este o luptă antihristică a unor oameni aflați sub posesia întunericului de-a pune în practică un plan diabolic de acaparare, control și subjugare a întregului pământ.

Asistăm ca și creștini aici în Statele Unite la un ”război” total, împotriva președintelui Trump, încă înainte de-a începe mandatul de președinte. Războiul se datorează faptului că acest președinte nu s-a aliniat la Noua Ordine Mondială a globaliștilor, a elitei de politicieni anticriști, a miliardarilor în frunte cu Soroș, care au un singur țel, o nouă ordine în care puterea întregului pământ să fie în mâinile lor, în care Dumnezeu și Adevărul absolut să fie eradicat și ei să devină salvatorii pământului.

Omul curajos – o specie pe cale de dispariţie.

Dacă vrem să ştim cu exactitate cum au fost lucrurile în vechime sau cum vor fi în viitor trebuie să mergem la Biblie. Acurateţea şi precizia ei confirmă faptul că această Carte are un Autor special, nimeni altul decât Dumnezeu însuşi, Cel care este în afară de timp şi spaţiu şi care a creat toate lucrurile prin Cuvântul Lui.

Referitor la vremea sfârşitului omenirii, în forma în care o cunoaştem acum, Dumnezeu vorbeşte în multe locuri din Sfintele Scripturi. O referinţă o găsim în 2 Petru 3:11, acolo unde apostolul Petru spunea, referindu-se la lucrurile create pe care le vedem, că „toate aceste lucruri au să se strice”. Şi cine are ochi să vadă nu poate spune decât că acest cuvânt este adevărat. Totul se strică, se degradează, iar pricina este păcatul în care omenirea se afundă tot mai mult, cu fiecare zi care trece. În curând se va sufoca. Prin urmare a ne aştepta ca lucrurile să nu se strice, să meargă spre bine, nu este deloc realist pentru că nu are fundament în Scripturile Sfinte.

Iadul din America. A obosit Dumnezeu?

Ceea ce se întâmplă acum în America, în Statele Unite ale Americii, este un atac concentrat asupra democraţiei, împotriva ei. Paradoxul este că, dacă democraţii înving în alegerile prezidenţiale care vor avea loc peste două luni, atunci democraţia va lua sfârşit în SUA. Cel puţin aşa cred eu.

Cuvântul „democraţie”, dar mai ales ceea ce oferea democraţia, ne-a fost tare drag nouă celor care am trăit în spaţiul aflat sub comunism. Democraţie era similar cu libertatea, cea care nu exista sub regimul comunist. Mulţi şi-au riscat viaţa ca să fugă din lagărul comunist şi să ajungă în libertatea oferită de ţările unde democraţia oferea acest deziderat. Iar ţara cea mai dorită de fugari sau visată de cei ce rămâneau în spatele Cortinei de fier, era SUA, America. Pentru că, pe drept cuvânt, America a fost ţara care a oferit o libertate aşa cum nu a mai oferit nici o altă ţară în ultimii patru sute de ani. America a oferit adevărata democraţie şi a fost un model în acest sens.

COVID în baruri şi în biserici

Nu este nici un dubiu că vremurile pe care le trăim în acest an 2020 sunt cu totul ieşite din comun. La nivel global niciodată populaţia lumii întregi nu a mai fost provocată la schimbări atât de drastice şi majore în ceea ce priveşte comportamentul zilnic şi modul de viaţă. În doar câteva luni de zile totul s-a schimbat. Despre aceste schimbări se vorbeşte şi se va mai vorbi şi sunt subiecte asupra cărora putem medita, căutând să vedem ce putem învăţa din ele. Dar eu vreau să vă îndemn să meditaţi asupra unui aspect, care, nădăjduiesc să vă fie de folos în luptele interioare pe care ştiu că le aveţi.

Dacă este adevărat că numărul cazurilor de Covid este în creştere atunci cauza pare a fi (aşa ni se spune pe canalele oficiale) faptul că populaţia s-a expus prin concedii, călătorii, evenimente în comun şi locuri publice, distracţii, tot ceea ce a făcut ca distanţarea socială să fie neglijată. S-ar putea ca lucrurile să stea aşa, nu ştiu. Ce ştiu este că, oricum, varianta care ni se propune, aceea de distanţare socială, nu este o variantă viabilă deoarece noi, oamenii, nu putem trăi aşa la nesfârşit. Sigur, ni se spune că va fi aşa doar o vreme, până va fi găsit un remediu, şi apoi totul va intra în normal. Tare mă tem că aceasta este doar propagandă şi încercare de a ne condiţiona pentru a deveni supuşi şi docili oricăror măsuri de constrângere. Ieri am citit un interviu pe care Bill Gates (iertaţi-mă că îi pronunţ numele) l-a dat unei publicaţii şi în care făcea aprecieri elogioase la adresa sistemului comunist din China care, după el, a gestionat mai bine ca alte ţări criza de corona, inclusiv prin limitarea drepturilor cetăţeneşti!

Mântuirea nu este o conlucrare între harul lui Dumnezeu, credinţă şi fapte bune!

„El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii…” (2 Timotei 1:9)

Cea mai răspândită predică a lumii este: „Fă cât poţi de mult bine, trăieşte o viaţă morală şi Dumnezeu te va mântui.” Dar predicarea evanghelică sună aşa: „Tu eşti un păcătos pierdut, şi nu meriţi de la Dumnezeu decât dizgraţia sa; dacă ar fi să fii mântuit, nu s-ar putea decât printr-un act de har suveran. Dumnezeu ar trebui să-ţi întindă nesilit sceptrul de argint al dragostei Sale, căci tu eşti un ticălos vinovat care merită să fie trimis în fundul iadului. Cele mai bune fapte ale tale sunt atât de pline de păcat încât nu te pot mântui cu niciun chip; harului benevol al lui Dumnezeu datorezi tu toate lucrurile.” Cineva ar putea întreba: „Ah, nu sunt de niciun folos faptele bune?” Faptele dumnezeieşti sunt de folos atunci când sunt dovezi ale mântuirii unui om, dar faptele bune nu mântuie un om şi faptele bune nu influenţează hotărârea lui Dumnezeu de a mântui vreun om, căci dacă ar fi aşa, atunci mântuirea ar fi chestiune de datorie şi nu de har. Domnul a declarat în Cuvântul Său în repetate rânduri: „Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2:9); „Prin faptele Legii nu va fi nimeni îndreptăţit” (Galateni 2:16).

Lumea și viața noastră nu va mai fi niciodată cum a fost, spune un român-american

Sunt de 22 de ani în Statele Unite, în câțiva ani aș avea ani de America câți am trăit în țara mea, România. N-am prins începuturile comunismului, m-am născut mult mai târziu, însă am fost unul din tinerii care în 1989, atunci când aveam 21 de ani, am ieșit în stradă în Timișoara și am vrut dezrobirea țării de acel sistem comunist-socialist, sistem dictatorial și criminal. Îmi aduc aminte că oricine se punea împotriva sistemului, era anihilat, era urmărit, distrus, familia și viitorul unei asemenea persoane era pecetluit. Nici nu erau lăsați să plece din țară, erau ținuți la marginea societății și distruși pentru idealurile partidului comunist. Am simțit fiorul fricii în anul 1989, pe 16 Decembrie pe străzile Timișoarei foarte puțin, frica am simțit-o după aceea, atunci când mi-am pus întrebarea dacă regimul nu cade, atunci ce o să fie cu mine, cu viața mea și familia mea.

Am ajuns la circa 30 de ani după acel eveniment, locuiesc în Statele Unite și am ajuns să simt aceeași frică aici în Țara Model a Libertății, într-un Stat Democrat, ceea ce nu mă gândeam niciodată.

Păcatul curviei cu privirea (2)

În mesajul precedent, am vorbit despre gravitatea păcatului curviei cu privirea. Ştiu că nu este deloc plăcut, nici să predici, nici să asculţi predici pe această temă. Asfel de subiecte produc un fel de dezgust, atât predicatorilor, cât şi ascultătorilor. Dar de fapt, chiar am intenţionat lucrul acesta, pentru ca să înţelegem mai bine ce a simţit şi Domnul Isus, când a luat asupra Lui păcatele noastre şi când s-a rugat: ,,Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuş, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.” (Lc.22:42) Sper ca această scârbă faţă de păcat să fie suficient de mare, astfel încât atunci când va veni diavolul cu ispita, să fugim cu toată puterea de păcat, şi să luptăm până la sânge împotriva acestuia, dupăcum ne învaţă Scriptura, fiind gata mai degrabă să murim decât să ne întinăm mintea, trupul şi sufletul. Sper ca dezgustul faţă de păcat să fie suficient de mare, astfel încât să ne umple ochii cu lacrimi şi inimile de milă, pentru toţi cei robiţi din jurul nostru, şi să strigăm către Dumnezeu pentru izbăvirea lor.

Păcatul curviei cu privirea (1)

„Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.” Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui. Dacă, deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.” (Matei 5:27-30)

Chiar din primele cuvinte ale acestui text biblic, ne dăm seama că Domnul Isus, nu se adresează unor păgâni, nici unor habarnişti în materie de religie, ci unor oameni care „au auzit” ce s-a zis celor din vechime, unor oameni care cunoşteau foarte bine poruncile Vechiului Testament, ba mai mult decât atât, Domnul Isus se adresează unor oameni care totdeauna s-au considerat împlinitori ai poruncii: „să nu preacurveşti!” Însă nu mică le-a fost mirarea, când Domnul Isus le-a spus, că de comiterea acestui păcat se face vinovat, nu doar cel care întreţine relaţii sexuale înafara căsătoriei, ci chiar şi cel care pofteşte în inima sa trupul altei persoane decât al aceleia cu care este căsătorit.

DESPRE DARURILE SPIRITUALE – 1 Corinteni – Capitolele 12-14

- Istoricul Bisericii din Corint -

Biserica din Corint a fost înfiinţată de către apostolul Pavel în anul 50 în timpul celei de-a doua călătorii misionare (50-53 d. H.), în care a plecat însoţit de Sila (Fapte 15:40), iar pe drum i s-au alăturat Timotei în oraşul Listra (Fapte 16:3) și mai târziu evanghelistul Luca în oraşul Troa (Fapte 16:10).

Istoria apariţiei Bisericii din Corint este relatată în cartea Faptele Apostolilor capitolul 18:1-11.

******

Ajungând în Corint „Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat şi dovedea Iudeilor că Isus este Hristosul. Fiindcă Iudeii i se împotriveau şi-l batjocoreau, Pavel şi-a scuturat hainele, şi le-a zis: „Sângele vostru să cadă asupra capului vostru; eu sunt curat. Deacum încolo, mă voi duce la Neamuri.” Şi după ce a ieşit de acolo, a intrat în casa unui om temător de Dumnezeu, numit Iust, a cărui casă era vecină cu sinagoga. Dar Crisp, fruntaşul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui. Şi mulţi dintre Corinteni, care auziseră pe Pavel, au crezut şi ei, şi au fost botezaţi. ” (Fapte 18:6-8).

Dragostea care ucide Adevărul sau cum să ne ”drogăm cu iarba satanei”

Curentul hippy a apărut în Statele Unite în jurul anului 1960 ca o mișcare împotriva valorilor culturale, având în vedere că încă Biblia se preda în școli la acea vreme. Tinerii, în mod special, atinși de acest curent demonic foloseau marijuana, anumite droguri halucinogene, ascultau muzică sub influența drogurilor și trăiau așa numita revoluție sexuală, o destrăbălare în masă care demola orice valori ale societății acelor vremi. Era un fel de dragoste și toleranță prin distrugerea oricăror valori creștine, ceea ce a dus la o decădere morală a societății, în câțiva ani urmând scoaterea Bibliei din școli și niște generații de oameni lipsiți de discernământ care au urmat, pregătind în timp calea spre un socialism sălbatic, o îndepărtare a poporului din Statele Unite, de Dumnezeu.

Cam așa văd starea de astăzi, în mijlocul comunității noastre evanghelice, unde se propovăduiește o dragoste și o toleranță falsă în detrimentul Adevărului, mergând până acolo încât desființează Biblia înălțând dragostea aceasta ”hipiotă”, ca standard nou al creștinului sau a Bisericii.

Plăgi care afectează mărturia Bisericii de astăzi

Trăim într-o perioadă în care semnele acestor vremuri ar trebui ca să ne îndrepte privirea spre venirea Domnului Isus Cristos, mai degrabă decât spre criza economica, războaiele și calamitățile care afectează omenirea din ziua de astăzi. În aceste circumstanțe Biserica ar trebui să grăbească venirea Domnului prin mărturisirea Evangheliei până la marginile pământului și vegherea la care suntem îndemnați de Sfânta Scriptură. Totuși, în astfel de condiții și circumstanțe, diavolul urmărește ca Biserica să fie afectată de câteva plăgi, care cuprind întreaga lume. De aceea trebuie să fim foarte atenți la Cuvântul lui Dumnezeu, la sfințirea noastră, la împlinirea lucrului la care Dumnezeu ne-a chemat pe fiecare din noi, prin darul dat de Duhul Sfânt!

COVID 19 - Biciul lui Dumnezeu

Cum să te ferești de depresie în Pandemie...

Mai mulți vor face depresie decât vor lua Covid 19, acesta a fost pronosticul multora la începutul aceste pandemii. Iată câteva sfaturi pentru a sta departe de depresie:

1. Protejați-vă mințile de știri alarmiste, de frustrarea unor oameni politici sau jurnaliști, care doar critică sistemul, de scenarii sumbre, de știri și de televiziuni, care azi fac milioane de euro pentru că vă țin conectați prin frică și spaimă de știrile lor, uneori false sau exagerate. În pandemie nu ai nevoie să ți se repete într-una cât de expus ești, cât de slab pregătite sunt spitalele și câți vor mai muri. Fugi de știri și vești de tot felul.

CE AI ACUMULAT PÂNĂ ACUM?

Rodica Volintiru

Azi noapte nu am putut dormi până la 4 dimineața. Am simțit durerea și spaima celor care sunt bolnavi de acest virus și alții care vor fi poate infectați de el în curând. Am început să mă rog, căci acum mă rog diferit pentru ei, ca una care am trecut pe acolo.

Aș vrea să le dau din pacea mea și din tot ceea ce Domnul mi-a dat, dar nu pot, pentru că fiecare trebuie să aibă resursele lor personale, pe care le-a acumulat în anii de mers la biserică… Atunci am ajuns la o concluzie: Trăim vremea în care rămâi tare, te lupți sau cazi, depinde cât ai acumulat până acum în inima ta: credința, cunoștința, dragoste, pace, încredere în Dumnezeu.

Părtășia de casă în odăiță nu este interzisă

Fapte 2:44 & 9:31

Iubiti frati si surori, tineri si copii,

Istoria crestinismului ne certifica ca biserica primara a functionat la început în case sute de ani (circa 300 de ani). Vezi istoria crestinismului pana la împaratul Constantin, pana la el crestinismul era considerat „religia ilicita“. Dupa el crestinismul a ajuns sa fie în legalitate, perioada în care a început constructia de cladiri impunatoare.

Cum adică? Și de ce? – Pastorală de coronavirus

Comunicatele astea sunt date într-o limbă păsărească! Care este pericolul și care este prognoza?

1. Avem de-a face cu un virus nou, cu origine incertă (laborator sau natură?).

2. Numerotarea C19 îl plasează în MULȚIMEA de viruși cu care ne-am confruntat deja și suntem încă în viață, slavă Domnului!

Ce îl învață CORONAVIRUS pe omul de azi?

Noul virus COVID-19 a creat nu doar panică la nivel global, ci peste 4.000 de victime umane. Competiții sportive amânate, alterate într-un fel sau altul sau posibil a fi anulate inclusiv Jocurile Olimpice de la Tokyo pentru a doua oară in istoria modernă, granițe închise complet în Italia si parțial în alte țări, scoli si fabrici închise temporar, spitale supra-aglomerate sau construite de la zero in 10 zile in China, magazine invadate si lăsate fără marfă, zboruri anulate cu zecile de mii la nivel mondial, burse financiare în picaj fără precedent, vacanțe pierdute de milioane de turiști, toate acestea sunt ravagiile create de răspândirea lui coronavirus în peste 109 țări din lume.

Într-un moment în care economia lumii și viața socială a sute de milioane de oameni e afectată atât de grav, omul pare a învața cel puțin în România, câteva lecții usturătoare și dureroase.

Legea vaccinării sau vaccinarea legii?

Mult trâmbițata (și controversata) Lege a vaccinării a primit aviz favorabil din partea Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, luni, 2 martie. Încă un pas până ne va fi bătută în poartă în cel mai curat stil totalitar. Așadar, vaccinarea devine obligatorie.

Personal nu am nimic împotriva vaccinurilor, fiind și eu vaccinat, dar o lege care să impună asta, pute. Ce e cu de-a sila e viol, oricum am interpreta-o. Și având în vedere că în țară părerile sunt împărțite, ar fi fost necesare dezbateri publice.

În locul dezbaterilor, însă, am avut „dialogurile” de pe rețelele de socializare. Cu limbajul și atitudinea specifice unei peluze giuleștene când e meci în zi cu ploaie. Iar legiuitorii și-au văzut de ale lor.

Minciunile stăpânirii posedate de astăzi și lupta creștinului

Efeseni 6: 11. Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. 12. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.

“Uneltirilor” tradus în limba română, e tradus din “μεθοδείας – methodeias” din greacă. Cuvântul din greacă îmi spune clar că satana are metode clare ca să facă rău și ca să mă împotrivesc trebuie să discern aceste metode ca fiind rele și ca fiind ale satanei. Cred că suntem cu toți de acord că lumea în care trăim nu este Biserica Domnului, Biserica trebuie să fie lumină în lumea aceasta, prin Lumina lumii, anume Hristos Domnul. Mai citim în Scriptură că stăpânitorul lumii acesteia este satana, iar peste Biserică Stăpânul este Dumnezeu, Domnul Isus fiind capul Bisericii.

Când Biserica cedează la presiunea străzii

Zilele trecute, un domn userist cu vederi destul de înguste, nu îl pot numi altfel pe Andrei Caramitru Jr cu toate școlile sale elvețiene, a scăpat din gură o păsărică-virus, ecluzionată în mintea domniei sale (și a partidului său, ori de câte ori se ivește ocazia): intrarea bisericilor în carantină! Nu discut aici pe marginea „aberației neo-marxiste” cum o numește un ziar uriaș, ci despre efectul pe care l-a avut asupra Biserici Ortodoxe, care a făcut o gafă și mai de proporții: a cedat în fața unui pamflet! Prin urmare, Patriarhul Daniel a făcut recomandări enoriașilor: să sărute acasă icoanele, să vină cu linguriță la împărtășanie, să rămână acasă suspecții (!) etc. Ne întrebăm oare unde să mai apeleze bolnavii?

Coronavirusul numit Ecumenism

Mi s-a cerut în aceste zile să scriu un material despre subiectul care a adus lumea în stare de panică: coronavirusul mortal care, aşa ca multe alte rele, vine din China. Posibilitatea unei pandemii îi îngrozeşte pe oameni. Dar nu am avut tragere de inimă să scriu despre încă un subiect de senzaţie. Am observat că oamenii, creştinii chiar, nu au aplecare spre lucrurile cu adevărat folositoare şi că interesul lor este după lucruri ieşite din comun, ştirile de senzaţie, care nu le aduc nici un folos spiritual. Un material de senzaţie, fără mare sau deloc beneficiu spiritual, atrage pe internet zeci de mii de ascultători dar un mesaj cu adevărat duhovnicesc, care are potenţialul de a face mult bine, abia dacă este urmărit de câţiva puţini. Cu toate acestea m-am hotărât să scriu ceva despre un coronavirus mult mai toxic şi mai dăunător, cu un potenţial de-a dreptul distrugător, şi care îşi are originea nu în China ci în lumea creştină. Cum a ajuns el aici este o altă poveste, interesantă şi aceasta, dar nu despre acest lucru voi vorbi azi.

Adevărata viță

William Wooldridge Fereday (1863–1959)

Ioan 15.1-8: Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este viticultorul. Pe orice mlădiţă în Mine care nu aduce rod, o îndepărtează; şi pe oricare aduce rod, o curăţă, ca să aducă mai mult rod. Deja voi sunteţi curaţi, datorită Cuvântului pe care vi l-am spus. Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod, dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt viţa, voi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce mult rod; pentru că fără Mine nu puteţi face nimic. Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară ca mlădiţa şi se usucă; şi ei le adună şi le aruncă în foc şi sunt arse. Dacă rămâneţi în Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi orice vreţi şi vi se va face. În aceasta este glorificat Tatăl Meu: că aduceţi mult rod şi Îmi veţi fi ucenici.

Pr. Ilarion Dan de la Crucea, vorbe profetice: România nu mai este o țară creștină, în ea creștinii sunt minoritari. Actualmente se prefigurează un regim totalitar terifiant, care va nega tot ce ține de Adevăr

Pr. Ierom. Ilarion Dan de la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Crucea (jud. Constanța) atrage atenția, la conferința susținută în 02.12.2019 la invitația ASCOR Cluj-Napoca, asupra faptului că România s-a descreștinat și că, în această țară creștină, creștinismul a devenit minoritar. Cauzele sunt multiple, de la îndepărtarea de Dumnezeu și degradarea morală, până la patima pentru politică și nevoia unei conduceri autoritare, care ar putea să ne coste chiar libertatea.

Despre modul în care am ajuns noi, românii, în situația deplorabilă din prezent, ieromonahul face o paralelă între destinul nostru și cel al vecinilor noștri sârbi.

„Are Sfantul Nicolae Velimirovici o carte foarte, foarte frumoasă, se numește „Prin fereastra temniței”, în care face o critică a culturii europene în sens larg și a aspectului materialist european și analizează și istoria poporului sârb, care este în multe privințe similară cu a noastră. Poate că poporul sârb a suferit și mai mult decât noi, dacă ne gândim la istoria recentă. Și explicația este foarte simplă: faptul că poporul sârb L-a părăsit pe Dumnezeu într-o bună măsură. Noi trecem prin ce trecem pentru că ne-am depărtat de Dumnezeu!

Frații Mandici - Ce minunat e în lumină

CHEIA DE INTERPRETARE A CAP. 15 DIN IOAN

Momentul discursului

Primul aspect care deschide textul înaintea noastră este momentul în care Domnul Isus Hristos vorbește despre Adevărata Viță.

Hristos stă de vorbă doar cu ucenicii Săi și prezintă o schimbare majoră în felul de lucru a lui Dumnezeu cu oamenii. Această schimbare este prezentată chiar la intersecția și tranziția dintre cele două legăminte. Ce presupune această tranziție? Domnul Isus urma să moară și să inaugureze Noul Legământ, dar în același timp scotea din funcțiune Vechiul Legământ care a avut rolul de a fi un îndrumător, un semn, un pedagog, o săgeată către Hristos.

Dar un aspect major care urma să se întâmple odată cu tranziția aceasta este schimbarea paradigmei de lucru a lui Dumnezeu. Dumnezeu nu va mai lucra cu un popor etnic, cu Israel în cazul nostru, pentru că acest popor a falimentat în a respecta condițiile legământului și a sfârșit tragic de nenumărate ori. Dumnezeu va lucra acum direct prin Hristos și mântuirea se extinde de la Israel către toate neamurile prin Domnul Isus.