Semnele vremurilor erau în legătură cu venirea pe pământ a Domnului Isus Hristos. Ei ar fi trebuit ca, văzând lucrările pe care le făcea Domnul Isus, raportându-se la ceea ce era scris despre Hristosul în Scripturi, să-L poată identifica în persoana Domnului Isus şi să mărturisească că El este Hristosul şi să-I dea cinstea cuvenită. Dar ştim că nu a fost aşa şi oricât de clare au fost lucrările miraculoase pe care Domnul le-a făcut pentru a dovedi că El este Hristosul, Mântuitorul omenirii, mai marii religioşi nu au crezut în El, ba chiar L-au dat la moarte.
În Evanghelia lui Luca, la capitolul 12, Domnul Isus vorbeşte din nou despre semnele vremurilor. De această dată el nu se adresează doar liderilor religioşi ci mulţimii care alerga după El ca să-L asculte. În Matei 16 vorbeşte despre prima Lui venire dar în Luca 12 intuim că vorbeşte atât despre prima Lui venire cât şi despre a doua. Că face referire la a doua venire este clar atunci când îi îndeamnă pe cei ce Îl ascultau să fie atenţi pentru că nu se ştie la ce ceas va reveni Fiul Omului pe pământ, comparând revenirea Lui cu un hoţ care sparge o casă, adică va fi ceva cu totul neşteptat, o surpriză. El le spune: 35 „Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse. 36 Şi să fiţi ca nişte oameni, care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă. 37 Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească. 38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind! 39 Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n-ar lăsa să-i spargă casa. 40 Şi voi, deci, fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.”(Luca 12). Iar că se referă şi la prima Lui venire se înţelege din mustrarea: 56 „Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi s-o deosebiţi: vremea aceasta cum de n-o deosebiţi?”
Ce vreau să scot în evidenţă este faptul că deşi Scripturile Sfinte au vorbit cu mii de ani înainte de venirea Domnului Isus pe pământ, dând detalii foarte exacte în legătură cu El şi cum poate fi identificat Hristosul, totuşi cei mai mulţi nu L-au recunoscut şi au fost înşelaţi în privinţa Lui. Încă din Geneza, după căderea omului, Dumnezeu promite un Răscumpărător, un Mesia, care va zdrobi capul şarpelui, a lui Satan, şi va răscumpăra omenirea de sub robia acestuia. Profeţii de mai târziu au vorbit despre Mesia în detalii care uimesc şi azi dar, cu toate acestea şi chiar dacă evreii Îl cereau şi Îl aşteptau pe Mesia – Hristosul să vină, atunci când a venit L-au respins, L-au omorât.
Vorbind despre a doua Lui venire, aşa cum deja am citat, Domnul Isus spune că şi de data aceasta vor fi semne clare şi evidente, la fel de clare ca şi la prima venire, dar şi că atitudinea oamenilor, a celor care spun că cred în El şi Îl aşteaptă, va fi la fel ca a celor din urmă cu 2000 de ani. Adică nu vor fi gata şi vor fi nepregătiţi atunci când El va reveni.
O atitudine de felul acesta ar părea, la prima vedere, o nebunie. Adică să ţi se dea toate detaliile atât în legătură cu prima venire a lui Mesia cât şi în legătură cu a doua Sa venire şi, totuşi, proporţia covârşitoare a omenirii, chiar a celor ce cred în El şi spun că Îl aşteaptă, să fie total nepregătită!
Chiar dacă ar fi mai multe motive care pot explica această atitudine iraţională şi nebunească a oamenilor, în special a celor credincioşi, există un motiv comun atât a celor din urmă cu 2000 de ani cât şi a celor din vremurile în care ne aflăm, vremuri care vorbesc lămurit şi desluşit că revenirea Domnului Isus Hristos este aproape, este chiar la uşi. Şi atunci poporul evreu cât şi azi creştinii au fost şi sunt preocupaţi exagerat de lucrurile pământeşti, de interesul personal, de confort, de bani. Iar Domnul Isus spunea lămurit că omul nu poate sluji la doi stăpâni: şi lui Dumnezeu şi lui Mamona (banului). Când Domnul Isus i-a mustrat spunând că semnele vremurilor le ştiu deosebi, se referea la faptul că ei urmăreau timpul şi vremurile pentru ca să-şi poată face afacerile, munca, într-un mod cât mai profitabil. Pentru că se iubeau pe ei şi lucrurile materiale, erau atenţi la vremuri, de care depindeau într-o epocă agrară cu preponderenţă. Dar, preocupaţi fiind de acest aspect, au ajuns total nepricepuţi în a deosebi semnele vremurilor din punct de vedere spiritual. Rezultatul a fost că au fost luaţi pe nepregătite atunci când Mesia a coborât în mijlocul lor şi au spus despre El că este un şarlatan.
Azi lucrurile se repetă la indigo. Se pare că niciodată nu a fost o mai mare preocupare pentru lucrurile lumeşti, vorbesc despre creştini, ca şi acum. Creştinii au ajuns foarte pricepuţi în afaceri, ştiu să deosebească semnele vremurilor în acest sens, ştiu când este profitabil ceva şi unde trebuie investit pentru ca profitul să fie mare şi sunt preocupaţi la modul excesiv de bogăţiile trecătoare, justificându-şi traiul îndestulător cu faptul că Dumnezeu i-a binecuvântat şi, crezând că este aşa, aruncându-se cu şi mai mare elan în goana după avuţii pământeşti. Un om, un creştin, ajunge să fie apreciat şi invidiat mai mult după bogăţiile pământeşti decât după cele spirituale.
Şi la prima venire a Domnului cât şi la a doua poporul Lui a fost înştiinţat în legătură cu aceste evenimente; evreii atunci şi creştinii azi. Semnele vremurilor nu sunt pentru necredincioşi. Nu sunt şi nici nu au fost. Necredincioşii vor da vina pe împrejurări, pe încălzirea globală, pe faptul că s-a mai întâmplat ceva similar şi în trecut iar când Dumnezeu va trimite mari urgii peste pământ ei nu se vor pocăi ci Îl vor blestema pe Dumnezeu (Apocalipsa 16:8-11). Deci Dumnezeu face ceea ce face şi lasă semnele pe care le lasă pentru a avertiza pe poporul Său că vremurile sunt pe sfârşite şi aşteaptă ca atitudinea creştinilor faţă de El şi lucrurile pământeşti să se schimbe radical. Este vremea, mai mult ca niciodată, să căutăm pe Domnul şi faţa Lui şi să ne dezlipim inimile de ceea ce este trecător, de lucrurile lumeşti.
Anul 2018 a fost un an foarte bogat în aceste semne care prevestesc revenirea Domnului Isus. De nici un folos nu vor fi creştinilor care aleargă după bani, confort, concedii, mâncare, haine, etc. Ei s-au deprins să deosebească nu vremurile şi semnele care arată că Domnul este aproape ci vremurile propice pentru afaceri, pentru a cumpăra un teren, o casă sau o maşină, pentru a profita de reduceri la tot felul de produse, pentru a aduna bogăţii pământeşti. Pentru aceştia Domnul Isus va reveni ca un hoţ. Şi nu puţini se află în această stare nespus de primejdioasă.
În capitolul 17 din Luca Domnul Isus le-a spus fariseilor care L-au întrebat când va veni Împărăţia lui Dumnezeu? 20 „El le-a zis: 26 Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel şi în zilele Fiului omului: 27 mâncau, beau, se însurau şi se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i-a prăpădit pe toţi. 28 Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; 29 dar, în ziua când a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer, şi i-a pierdut pe toţi.” Oricine care trăieşte aşa, în aceste vremuri de final, indiferent de ce credinţă mărturiseşte cu buzele, va avea soarta acelor oameni de atunci.
Şi nici măcar nu este destul să spunem că revenirea Domnului Isus este aproape şi să recunoaştem lucrul acesta ci trebuie să facem ceva în a ne schimba stilul de viaţă şi priorităţile, în a lăsa ceea ce trebuie lăsat şi a căuta bogăţiile spirituale şi viaţa de dedicare faţă de Dumnezeu şi semeni. Nu putem merge cu valul lumii, val care duce la pierzare, şi să ne trezim în final pe ţărmurile raiului şi fericirii veşnice. Acolo se ajunge altfel şi urmând un alt model: cel al Domnului Isus şi al sfinţilor Săi apostoli.
Aşa cum spuneam, semnele revenirii Domnului Isus s-au înmulţit în acest an 2018. Dumnezeu vorbeşte şi în felul aceasta dar numai cei înţelepţi iau seama. Ceilalţi nu văd aceste semne sau le văd, spun „da”, dar merg înainte pe acelaşi drum al lumii, drum care se va înfunda în curând când Domnul Isus, ca un hoţ, va reveni şi va constata pentru fiecare o stare care nu va mai putea fi schimbată niciodată.
Orice creştin care nu trăieşte cu gândul că Domnul Isus poate reveni în orice moment şi nu îşi organizează viaţa în conformitate cu consecinţele teribile ale acestei realităţi nu este înţelept şi poate avea mari surprize. Înţeleptul Solomon a spus: „Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la locuinţa morţilor, care este jos.” ( Proverbe 15:24)
“Nu-ţi lega de nimeni inima acum,
Ca să nu ţi-o smulgă ruperea ce vine.
Leagă-ţi-o de Domnul, lumea-i vis şi fum,
Singur El rămâne veşnic lângă tine.”
Nicolae Moldoveanu – „Anii trec ca norii”
Autor: Dan Bercian http://www.radiounison.ro/editorial/semnele-vremurilor.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu