sâmbătă, 25 septembrie 2021

Pentru fiii risipitori

Sunt din nou invins de niste ganduri pe care ma lupt sa le pun in cuvinte cat mai potrivite astfel incat sa ia forma, iar mai apoi sa prinda viata. Ele reprezinta o meditatie personala ce are ca punct de plecare pilda fiului risipitor- Luca 15. Pentru aceia care nu cunosc voi afisa pasajul biblic la finalul postului.

Ceva din povestea aceasta m-a rascolit prin suflet multa vreme, conturandu-se ca o idee despre viata si lume. Este vorba despre atitudinea fiului mai mare, cel ramas acasa cu tatal, care slujeste intotdeauna din datorie, nu din convingere, care desi are totul nu se bucura de nimic. El doreste „vitelul cel ingrasat al tatalui pentru a se veseli cu prietenii sai, si nu cu tatal.”

Baiatul asta cred ca e prototipul omului zilelor noastre care ar vrea sa se bucure din plin de viata, insa fara Cel ce i-a dat viata; e cel ce vrea sa aiba toate binecuvantarile din lume, dar fara sa aiba de-a face cu Datatorul lor. E profitorul ce respira aerul lui Dumnezeu in fiecare clipa, fara macar sa se gandeasca la El.

Fiul cel mare e omul care tanjeste dupa fericire, sanatate, semnificatie, dragoste si implinire, dar nu si dupa Acela ce i le poate oferi din belsug. El vrea efectele, dar nu si Cauza.

Comparandu-i pe cei doi frati nu as sti sa spun care dintre ei ar fi mai risipitor. Despre cel mic stim ca si-a venit in fire, insa cel mare… cel mare traieste si azi in milioane de exemplare.

Intrebarea este: nu cumva sunt si eu un fiu risipitor?

Iata si textul:

11. El a mai zis: „Un om avea doi fii.

12. Cel mai tanar din ei a zis tatalui sau: „Tata, da-mi partea de avere ce mi se cuvine.” Si tatal le-a impartit averea.

13. Nu dupa multe zile, fiul cel mai tanar a strans totul si a plecat intr-o tara departata, unde si-a risipit averea ducand o viata destrabalata.

14. Dupa ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa.

15. Atunci s-a dus si s-a lipit de unul din locuitorii tarii aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui sa-i pazeasca porcii.

16. Mult ar fi dorit el sa se sature cu roscovele pe care le mancau porcii, dar nu i le dadea nimeni.

17. Si-a venit in fire si a zis: „Cati argati ai tatalui meu au belsug de paine, iar eu mor de foame aici!

18. Ma voi scula, ma voi duce la tatal meu si-i voi zice: „Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta

19. si nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau; fa-ma ca pe unul din argatii tai.”

20. Si s-a sculat si a plecat la tatal sau. Cand era inca departe, tatal sau l-a vazut si i s-a facut mila de el, a alergat de a cazut pe grumazul lui si l-a sarutat mult.

21. Fiul i-a zis: „Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta, nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau.”

22. Dar tatal a zis robilor sai: „Aduceti repede haina cea mai buna si imbracati-l cu ea; puneti-i un inel in deget si incaltaminte in picioare.

23. Aduceti vitelul cel ingrasat si taiati-l. Sa mancam si sa ne inveselim;

24. caci acest fiu al meu era mort, si a inviat; era pierdut, si a fost gasit.” Si au inceput sa se inveseleasca.

25. Fiul cel mai mare era la ogor. Cand a venit si s-a apropiat de casa, a auzit muzica si jocuri.

26. A chemat pe unul din robi si a inceput sa-l intrebe ce este.

27. Robul acela i-a raspuns: „Fratele tau a venit inapoi, si tatal tau a taiat vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a gasit iarasi sanatos si bine.”

28. El s-a intaratat de manie si nu voia sa intre in casa. Tatal sau a iesit afara si l-a rugat sa intre.

29. Dar el, drept raspuns, a zis tatalui sau: „Iata, eu iti slujesc ca un rob de atatia ani, si niciodata nu ti-am calcat porunca; si mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied sa ma inveselesc cu prietenii mei;

30. iar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu femeile desfranate, i-ai taiat vitelul cel ingrasat.”

31. „Fiule”, i-a zis tatal, „tu intotdeauna esti cu mine si tot ce am eu este al tau.

32. Dar trebuia sa ne inveselim si sa ne bucuram, pentru ca acest frate al tau era mort, si a inviat, era pierdut, si a fost gasit.”

Vasile Alin-Mihai, https://kristallherz17.wordpress.com/2011/05/12/fii-risipitori/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu