Înfrîngerea zdrobitoare a lui V.V.Ponta este, pentru orice drept credincios din această țară, o lecție: cînd te joci cu icoanele pe spatele cărora scrii să te voteze lumea, cînd scoți Biblia ca un fariseu la televizor, cînd mituiești Biserica ca să-l cîștigi pe Dumnezeu de partea ta, cînd îl țintuiești pe un frate al tău creștin cu aroganță și îl umilești că nu merge la aceeași Biserică la care mergi tu cu televiziunile după tine să fii filmat pupînd crucea, poți fi sigur că pierzi. Dacă ai vreo secundă impresia că Dumnezeu e cu tine în campanie electorală și că El îți bagă voturi în urnă, fii sigur că nu El e acolo. E celălalt! Vicleanul! Dumnezeu nu te-ar face niciodată să crezi că este acolo unde n-ar putea fi niciodată. Dacă se bagă în politică, Dumnezeu nu o face niciodată pentru cineva sau împotriva cuiva - o face pentru un popor întreg sau n-o face deloc (dacă Ponta ar fi citit atent prima parte a Bibliei pe care o tot vîntura cu evalvie de ochii lumii ar fi înțeles regulile după care Dumnezeu joacă politic) și mereu în logica luptei cu cel viclean.
Dumnezeu nici nu face și nici nu desface președinți. Acesta este domeniul de acțiune exclusiv al jalnicelor creaturi care sîntem. Dumnezeu salvează lumea doar din cînd în cînd; cînd o facem noi lată de tot. V.V.Ponta a greșit capital crezînd că-L manipulează, că-L aduce de partea sa, că-L ”cumpără” cu poștașul care aduce pensia. Îmi vine să-i strig: cine te crezi tu, V.V.Ponta, să-ți imaginezi că Dumnezeu luptă în armata ta pesedistă? Sper că duminică seara, după ce a vorbit între patru ochi cu Dragnea care i-a spus că totul s-a sfîrșit, robul lui Dumnezeu V.V.Ponta și-a ascultat îngerul, care neîndoielnic i-a strigat ceva...
V.V. Ponta este doar cea mai recentă victimă a iluziei că poți să-L iei pe Dumnezeu în echipa ta electorală. Șirul politicienilor aroganți care au crezut asta la un moment dat și și-au frînt gîtul taman cînd erau siguri că Dumnezeu le este aliat împotriva adversarului e lung și, nu mă îndoiesc, V.V.Ponta nu va fi cel din urmă. Lui Ponta, însă, sper să-i fie de folos aceste rînduri. Cînd o evalua cauzele eșecului său (nu vorbesc despre evaluaea de la partid, ci de cea din sinea sa), să se gîndească o clipă și la relația lui cu Dumnezeu în această campanie electorală.
În Italia anilor 50, pe cînd Partidul Creștin Democrat se impunea ca primă forță politică a țării sub conducerea imensului om politic Alcide de Gasperi, circula o vorbă ironică. De Gasperi era un om foarte credincios, aproape mistic, era unul dintre ultimii mari idealiști creștini ai politicii europene. Tînărul său asistent, Giulio Andreotti (viitorul premier și, probabil, cel mai controversat lider politic din Italia de după al doilea război) era pragmatic și ”orientat”, mai degrabă înclinat spre detaliile tehnice ale vieții politice, spre culise și lovituri machiavellice – un fel de Dragnea, mult mai citit și mult mai iezuit, însă. Vorba era așa: De Gasperi și Andreotti intră în biserică. De Gasperi îngenunchează și se roagă – vorbește cu Dumnezeu. Andreotti se așează alături și caută cu privirea în jur – el vrea să vorbească cu preotul. Andreotti comentînd această butadă: ”Evident. Preotul votează. Dumnezeu, nu.” Sigur, preoții votează. Să nu fim atît de siguri, însă, că Dumnezeu nu votează și El. Să spunem, mai degrabă, că Andreotti, o inteligență briantă complet lipsit de scrupule, știa că nu are cum să-L manipuleze pe Dumnezeu, așa că Îl lăsa în pace. Vorbea cu preotul, că pe el îl putea manipula. Tupiestul Ponta, însă, a crezut că Dumnezeu însuși poate fi păcălit la Antena 3, într-o emisiune bine făcută du Gâdea. Altfel, n-aș fi foarte sigur că Dumnezeu nu voează. Cumva, o face El cînd crede că trebuie. Dacă Dumnezeu a votat duminică, la alegerile românești, cred că era undeva în diaspora, stînd la coadă 10 ore sub ploaie și frig cu un pașaport românesc în mînă, și ușa ambasadei s-a închis fix la 9, chiar în fața Lui și n-a mai apucat să intre. Atunci, a votat și El.
Sever Voinescu-http://www.evz.ro/cum-a-votat-dumnezeu.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu