AUR-ul nu este chiar curat

Dumnezeu ne spune, prin Cuvântul Sfintelor Scripturi, că în vremurile din urmă înşelarea va fi pericolul cel mai mare cu care oamenii se vor confrunta. Vremurile vor fi cumplite şi înşelarea va fi la cote nemaiîntâlnite. Nu că până acum nu ar fi fost înşelare şi minciună pe acest pământ, dar în vremurile din urmă acestea vor ajunge la un vârf. Prin urmare mulţi vor fi înşelaţi. Înşelarea nu va avea ca şi consecinţă anumite pierderi materiale ci ea va nenoroci pentru veşnicie sufletele oamenilor. Acesta era aspectul de care Domnul Isus a fost preocupat şi în această idee spunea: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva!”. Şi apoi El aduce în discuţie pe cei ce vor produce această înşelare: Hristoşi mincinoşi, profeţi şi învăţători mincinoşi. Adică oameni care au de-a face cu mediul religios, cărora li se va acorda credit în această privinţă.

Acest duh de înşelare deja a început să lucreze cu putere de o bună bucată de vreme. Ceea ce vedem azi prin această pandemie şi tot ceea ce s-a construit în jurul ei, este un exemplu de minciună şi lucrurile vor continua să se adâncească în acest duh de minciună şi distrugere, dar nu la aceasta se referea Domnul Isus Hristos, deşi cine este atent azi va fi mai vigilent şi pregătit pentru mâine. Deocamdată duhul de înşelare de azi are mult de-a face cu trupul nostru, cu partea fizică, dar adevăratul pericol este acel ce ţine de partea spirituală. Din nefericire constat că mulţi creştini se lasă azi înşelaţi de puternicele duhuri de minciună şi am o strângere de inimă la gândul cum vor reacţiona atunci când înşelarea spirituală îşi va face apariţia, mai degrabă când se va face presiune din acest punct de vedere în a accepta lucruri ce nu trebuie acceptate, aşa cum azi se face presiune în legătură cu vaccinul anti Covid . Presiunea care se face în acest caz nu este decât un element pregătitor pentru alte presiuni ce vor urma în scurtă vreme şi are scopul, printre altele, să-i pregătească pe oameni pentru înşelări şi mai mari, pentru înşelarea finală a lepădării de Hristos. Prin frică şi presiune mediatică omul ajunge să nu mai ştie ce să creadă şi, în final, dacă nu se rupe din acest lanţ vicios, să accepte lucruri care vor aduce nenorocire în viaţa lui aici şi în veşnicia ce urmează.

Satan, tatăl minciunii, ştie cum să folosească în atingerea scopurilor lui, diversiunea. El creează o problemă, aşa ca pandemia de azi, concentrează toată atenţia omului în această direcţie dar, pe ascuns, el lucrează la lucruri şi mai grave, mult mai dăunătoare pentru om. Cred că măsurile care se iau în privinţa acestei pandemii vor produce multă durere şi suferinţă omenirii. Durere şi suferinţă care ar fi fost mult mai mici dacă perspectiva abordării acestei probleme ar fi fost una raţională, susţinută de mulţi oameni de ştiinţă bine pregătiţi şi oneşti dar care au fost cenzuraţi şi marginalizaţi. Dar necazul mai mare va veni din altă perspectivă, din cea spirituală şi care are legătură cu veşnicia omului.

Oricât de mult rău va fi în zilele ce urmează, din punct de vedere fizic şi spiritual, aş vrea să nu uităm, după cum Dumnezeu ne-a descoperit din Scripturi, că peste omenire trebuie să se abată nenorocirea lepădării de credinţă, răul cel mai mare, lepădarea de Hristos. În acest aspect Hristoşii mincinoşi, alături de profeţii şi învăţătorii mincinoşi, vor avea un rol decisiv. Prin urmare trebuie să avem ochii şi urechile bine deschise la ce ne spun şi ne învaţă liderii religioşi şi politici, cei care au un cuvânt greu de spus şi care au influenţă asupra maselor de credincioşi. De la ei va începe apostazia şi ea se va face, deja de face, persuasiv, cu insistenţă, folosind argumente care par logice şi demne de urmat, exact ca şi azi în cazul pandemiei şi vaccinării; acum este doar un exerciţiu pentru marea înşelare ce urmează să vină. Cine nu este obişnuit să se împotrivească falsului şi nu este puternic ancorat în adevăr, va cădea, din nefericire. Şi Domnul Isus a spus că mulţi vor cădea…

Vreau să atrag azi atenţia asupra acestui mare pericol al înşelării, aducând în atenţia voastră un caz concret, caz asupra căruia vă îndemn să meditaţi în linişte.

Mărturisesc sincer că m-am bucurat în urmă cu scurtă vreme de succesul acestui nou partid politic numit AUR. M-am uitat care este direcţia partidului, ce obiective politice are, şi nu am putut decât să fiu de acord cu acestea. Oricum, în România, nu mai aveai pe cine să votezi, foştii şi actualii guvernanţi eşuând lamentabil şi dovedind, dacă nu o rea voinţă, atunci, cel puţin o incompetenţă maximă.

Am început şi eu să urmăresc liderii partidului AUR ca să înţeleg mai bine ce se întâmplă. I-am admirat pentru curajul lor şi le doresc succes în lupta la care s-au angajat, spre binele acestui popor. Dar am sesizat un aspect care m-a întristat peste măsură, mai ales că are de-a face cu această mare amăgire din zilele din urmă, cu lepădarea de credinţă. Ceea ce spun o spun fără nici o urmă de răutate şi nu este sub nici o formă un atac la adresa AUR, partid căruia nu pot decât să îi doresc să lucreze spre binele poporului român. Oricum pe alţii nu ne putem baza, deocamdată.

O să vorbesc azi despre domnul dr. Călin Georgescu, un membru marcant al acestui partid şi care are potenţialul de a deveni chiar preşedinte al acestei ţări. Aşa ca şi la alţi membrii ai partidului am admirat şi la dânsul curajul de a spune lucrurilor pe nume. A vorbit şi vorbeşte despre marea resetare, despre planurile oculte ale globaliştilor, despre deznaţionalizare şi îndepărtarea de adevăratele valori, în termeni pe care îi accept şi la care ader. Sunt încântat că o voce care este auzită de mulţi, ca a domnului Georgescu, se aude în sfârşit în această ţară care a fost tot timpul ţinută în minciună şi în întuneric. Cred că toţi ne-am dorit astfel de oameni şi bine că îi avem. Dar admiraţia mea se opreşte aici pentru că în aspectul pe care eu îl consider cel mai important, consider că domnia sa greşeşte.

Multe din referinţele discursului domnului Georgescu au legătură cu Dumnezeu, cu Divinitatea. Un alt lucru bun, deoarece până acum toţi liderii noştri moderni ori au luptat împotriva lui Dumnezeu ori L-au neglijat total. Deşi ne numim o naţiune creştină. De fapt eu am aflat despre convingerile religioase ale domnului Georgescu de la creştini care l-au apreciat şi care au dorit să ştiu şi eu că mai există în România oameni cu potenţial, credincioşi, şi care vor cu adevărat binele ţării. Numai că din ceea ce eu am ascultat, din luările de cuvânt ale domniei sale, nu am dedus că ar fi creştin, dimpotrivă. O să mă explic citându-l:

„Totul în lumea asta este energie şi informaţie, vibraţie şi frecvenţă”. „Totul în jur este Dumnezeu, Dumnezeu este totul”. „Cea mai frumoasă cale a omului este calea către sine. Acolo Îl găseşti pe Dumnezeu, acolo te găseşti pe tine şi realizezi că trebuie să fii întreg. Şi tot ceea ce faci trebuie să faci prin El, nu pentru El”.

O să spuneţi, aşa ca şi alţi creştini, evanghelici sau de altă nuanţă, că nu este nimic rău în ceea ce afirmă domnul Georgescu despre Dumnezeu şi relaţia omului cu El. Dar adevărul este că afirmaţiile acestea sunt în flagrantă contradicţie cu ceea ce afirmă Dumnezeu despre Sine în Sfânta Scriptură, Biblia şi au fost şi sunt combătute la modul cel mai categoric de marii creştini care au existat de-a lungul secolelor şi care au apărat doctrinele creştine. De fapt domnul Georgescu se află în opoziţie cu învăţăturile creştine şi în aceeaşi barcă cu panteismul şi religia New-Age, marea amăgire a zilelor din urmă, care îşi au rădăcinile în religiile orientale, în ceea ce numim păgânism. Voi explica ceva mai încolo de ce spun aceasta.

Mai întâi să iau aceste afirmaţii şi să le pun în contrast cu ce spune Dumnezeu. Nu înainte de a specifica că nu îl condamn pe domnul Georgescu pentru înţelegerea dânsului în legătură cu Divinitatea, fiecare om are dreptul să creadă ce vrea şi să-şi manifeste credinţa, vreau doar să atrag atenţia că discursul domniei sale şi credinţa nu se încadrează în creştinism.

Dumnezeu ne spune prin Scripturi că un om nu îşi poate îmbunătăţi starea lui spirituală decât prin pocăinţă şi prin credinţa în Isus Hristos, singurul Mântuitor. Pocăinţa înseamnă că omul se vede păcătos, că nu are soluţie la vina lui, că este, din această cauză, condamnat de Dumnezeu, dar şi realizează că Isus Hristos a luat asupra Lui vina omului, plătind preţul pedepsei cerut de dreptatea şi sfinţenia lui Dumnezeu. Deci omul primeşte eliberare şi apoi este transformat într-un om nou, născut din Dumnezeu, numai prin credinţa în Isus Hristos. El devine un om nou, o făptură care este total diferită de ceea ce era înainte să-L cunoască pe Isus Hristos şi lucrarea Sa. Omul nu are nici un merit ci toate meritele sunt ale lui Isus Hristos. Omul este un alt om, transformat doar pentru că crede în Hristos şi pentru că în acest om a venit să locuiască Dumnezeu Duhul Sfânt, Cel care realizează transformarea omului din rău în bun, deşi face chiar mai mult de atât.

Vorbind despre energie, informaţie, vibraţie, frecvenţă, domnul Georgescu nu face altceva decât să aducă în discuţie termeni din New-Age şi să promoveze o cale de mântuire a omului pe care o găsim în conflict cu creştinismul, o cale prin care omul îşi realizează mântuirea. Învăţătorii acestei noi religii spun că omul azi se află în faţa unei mari schimbări de conştiinţă şi omul hotărăşte dacă rămâne în tiparele vechi sau se aliază cu cei ce vor să treacă la un nou nivel de conştiinţă. Omul hotărăşte azi dacă rămâne în continuare o fiinţă egocentrică, rea, caută puterea şi materialismul sau trece la un alt nivel unde predomină cooperarea cu ceilalţi, conectarea cu Sursa (ar lăsa de înţeles, cu Dumnezeu, dar Sursa este un dumnezeu fals), se regăseşte pe sine, cel bun care a fost, primeşte o înţelegere superioară şi realizează că toţi suntem unul şi că în toţi oamenii este aceeaşi esenţă. Dacă vrei mai mult decât ai avut până acum şi dacă vrei să ai mai mult de oferit lumii atunci trebuie să îţi analizezi nivelul de vibraţie, cea care ne lărgeşte percepţia şi care ne dă acces la o realitate mai complexă, care ne scapă de nivelul social al Ego-ului care ne limitează şi care nu ne lasă să ajungem la abundenţa divină. Vibraţiile ar avea de-a face cu emoţiile noastre, bune sau rele. Crescând emoţiile bune creştem nivelul vibraţiilor, sau rămânem cu cele rele, la un potenţial uman scăzut. Dar, conform acestor învăţături New-Age, chiar şi omul cu un nivel vibraţional scăzut tot Dumnezeu este deoarece totul este Dumnezeu. Atât doar că îşi limitează pe pământ potenţialul deosebit de care dispune şi pe care îl găseşte nu mergând la Dumnezeu, prin Isus Hristos, ci căutându-l în el, în sinele omului.

Dumnezeu afirmă contrariul. Dumnezeu spune despre om următoarele (Romani 3): 10 „Nu este nici un om neprihănit, nici unul măcar.11 Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.12 Toţi s-au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.”

Tot aici, în acest capitol din Epistola lui Pavel către Romani, ni se dă şi soluţia pentru a rezolva această gravă problemă a răzvrătirii omului şi întoarcerea lui la Dumnezeu:

„20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului. 21 Dar acum s-a arătat o neprihănire ( sau dreptate) pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi proorocii – 22 şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire. 23 Căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. 24 Şi unt socotiţi neprihăniţi (sau drepţi), fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus. 25 Pe El Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea (dreptatea) Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu.” Doar din lipsă de spaţiu nu adaug şi alte texte sfinte care să sprijine faptul că omul nu se poate mântui singur, prin ceea ce face, deoarece natura lui este coruptă de păcat şi nu poate face binele, că el are nevoie de o regenerarea care are loc doar prin credinţa în Isus Hristos şi că nu este altă cale spre mântuire, salvare.

Afirmaţia că Dumnezeu este în totul şi în toate, în orice lucru material sau fiinţă, este o altă afirmaţie care intră în conflict cu ce învaţă Scripturile. Şi tot din lipsă de spaţiu vă voi da doar câteva citate care contrazic această învăţătură New-Age. Isaia 57 cu 15: „Căci aşa vorbeşte Cel Prea Înalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este Sfânt. „Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite.” Dumnezeu locuieşte în sfinţenie, nu poate locui acolo unde este păcat, în oamenii care trăiesc în păcat şi care nu şi-au îmbunătăţit nivelul vibraţional. Apostolul Pavel spune în 2 Corinteni 6: 14 „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? 15 Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? 16 Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.”17 De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. 18 Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.” Pasajul acesta este foarte sugestiv deoarece face referinţă şi la păgâni, la cei ce se închină la idoli, şi despre care New-Age afirmă că sunt dumnezei şi că Dumnezeu locuieşte în ei. Dumnezeu spune nu că trebuie să fie o unitate cu aceştia ci o despărţire.

Dumnezeu nu locuieşte, nu este în orice şi în oricine. Hristos spunea aşa, în Ioan 14: „15 Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. 16 Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; 17 şi anume, Duhul adevărului pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi. 18 Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.19 Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi.20 În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteţi în Mine, şi că Eu sunt în voi.” Cuvintele acestea nu au fost adresate tuturor ci doar ucenicilor Lui, doar celor ce au crezut sau vor crede în El. Doar aceştia pot avea bucuria ca Dumnezeu să locuiască în ei. Şi aceasta se întâmplă deoarece ei au fost sfinţiţi prin sângele lui Hristos, astfel că Dumnezeu poate locui în ei. El locuieşte în sfinţenie, cum ar putea locui în orice om rău sau care nu crede în Hristos?

Referitor la sinele nostru, care este total corupt din pricina păcatului, Dumnezeu nu ne cere să-l îmbunătăţim pentru că nu o putem face din pricina căderii noastre, Dumnezeu ne cere să ne lepădăm de el, pentru că nimic bun nu locuieşte în omul căzut. Noi ne lepădăm de sinele nostru şi primim o natură nouă. Luca 9 cu 23: „Apoi (Isus) a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze.” Dacă omul ar fi putut face ceea ce trebuie să facă şi să ajungă într-o stare de contopire cu divinitatea, Hristos nu ar mai fi trebuit să vină pe pământ şi să fie răstignit. De aceea, conform Bibliei, orice altă cale spre mântuire şi desăvârşire decât Hristos este o ofensă adusă lui Dumnezeu, este un mod de a spune că El nu a ştiut ce să facă pentru mântuirea oamenilor; este o altă minciună a lui Satan, aşa ca atunci în grădina Edenului când le-a spus primilor oameni că pot fi ca Dumnezeu nu ascultând de El ci luminându-se printr-o cunoaştere care ţine de ceea ce fac ei şi care, de fapt, intră în conflict cu Dumnezeu.

În legătură cu afirmaţia că „totul se face prin El, dar nu pentru El” voi da iar câteva citate scurte care dovedesc opusul. De fapt această afirmaţie este umanism pur, aceleaşi influenţe New-Age, omul este pus în centru, nu Dumnezeu. Ori Biblia afirmă cu totul altceva.

Romani 11 cu 36: „Din El, prin El, şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.”

Coloseni 1 cu 16: „Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.”

1 Corinteni 10 cu 31: „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.”

Deci toate aceste afirmaţii ale domnului Georgescu nu au nimic de-a face cu creştinismul ci cu panteismul păgân, îmbrăcat în hainele noi şi seducătoare ale New-Age-ului.

Acest panteism îşi are originea în hinduism, adică în religiile păgâne. Învăţătura aceasta, nu Biblia, spune că totul este Dumnezeu şi Dumnezeu este totul. Dumnezeu se află prezent în toată creaţia Sa, în orice obiect material sau structură spirituală. Dumnezeu se identifică cu omul şi omul cu Dumnezeu, toate sunt una. Se mai spune că, din această postură pe care omul o are, vindecarea lumii aflată în criză spirituală se poate face prin ceea ce fiecare dintre noi dorim. Se cere umanităţii să fie unită în gânduri bune, meditaţie, şi să transmită lumii pace, lumină, bucurie. Aceasta ar fi soluţia la vindecarea lumii. Exponenţi ai acestei mişcări afirmă că, din moment ce ei sunt una cu Dumnezeu, ei au puterea să creeze realităţi, că ei sunt Hristoşi ai lui Dumnezeu prin care El lucrează.

Mişcarea New-Age a pornit de pe această bază şi s-a diversificat extrem de mult influenţând astăzi mare parte din creştinism. Învăţăturile New-Age, care îşi au rădăcina în păgânism, în panteism, au fost strecurate cu abilitate în cărţi şi învăţături creştine şi, pentru că creştinii nu au stăpânit învăţătura Scripturilor s-au lăsat amăgiţi de subtilitatea tezelor prezentate. Această mişcare New-Age este o reţea de indivizi şi organizaţii care susţin o viziune a unei noi ere a iluminării, a cunoaşterii, în care omenirea a intrat. Ei vorbesc despre o nouă cunoaştere, o nouă revelaţie, diferită de cea a Scripturilor Sfinte, ce va fi adusă omenirii printr-o conştiinţă comună şi prin care omenirea va fi salvată de la dezastru. După ei nu Dumnezeu salvează lumea ci conştiinţa comună; ori conştiinţa comună înseamnă lepădarea de Hristos şi lucrarea Lui de ispăşire, de mântuire, pentru că toţi vor fi mântuiţi, indiferent în ce cred. Scripturile nu sunt suficiente şi nici nu este o problemă dacă noua cunoaştere va intra în conflict cu ele. Fără a face apel la pocăinţă şi întoarcerea la Dumnezeu ei vorbesc despre o eră în care oamenii vor împărtăşi aceeaşi concepţie despre lume şi viaţă, dar nu va fi concepţia regăsită în Biblie ci un amestec, un amalgam, realizat din unirea tuturor religiilor. Această concepţie nu va avea nimic de-a face cu Scripturile ci cu panteismul (totul este Dumnezeu), cu monismul (totul este una) şi cu misticismul – experienţa contopirii cu divinitatea, practică provenită tot din religiile păgâne dar atât de frecventă azi în catolicism, mişcările carismatice sau în alte curente creştine.

New-age este o mişcare foarte diversificată şi cuprinde indivizi şi organizaţii cu crezuri şi manifestări diferite. Comunitatea New-Age cuprinde persoane ce provin din medii diferite: creştinism, medicină holistică, ecologie, activism politic, yoga, astrologie, adepţi ai spiritismului, ocultismului, a diferitelor şcoli de filozofie, etc. În principiu nu toţi trebuie să fie de acord cu toţi ceilalţi, poate exista o diversitate în gândire dar, totuşi, există câteva aspecte după care pot fi identificaţi, aspecte care intră în conflict cu creştinismul. Ei se inspiră din mai multe surse ale adevărului, adevărul fiind, în concepţia lor, relativ, subiectiv, personal, abstract. Pentru membrii New-Age, Biblia sau oricare altă carte de ocultism este la fel de bună în ajutorul lor spiritual. Ei cred atât în călăuzirea şi inspiraţia lui Dumnezeu, cât şi în călăuzirea şi inspiraţia oricărei alte entităţi spirituale, inspiraţie şi călăuzire primite de obicei în stări de transă, atinse prin diferite practici de meditaţie interioară, preluate din păgânism.

După cum puteţi vedea toate acestea sunt în conflict cu ceea ce Dumnezeu ne învaţă prin Scripturile Sfinte, prin urmare este dovada clară a unei înşelătorii şi, dacă este înşelătorie aceasta nu poate avea ca sursă decât pe Satan. De fapt New-Age-ul pregăteşte apariţia lui Antihrist în lume, este mişcarea cea mai amplă care va uni toate religiile lumii şi care va duce la lepădarea de Hristos, în sensul că mântuirea omului nu se obţine doar prin Hristos ci şi pe aceste căi. Conform acestei noi religii oamenii nu mai au nevoie de Hristos pentru mântuire pentru că toţi sunt hristoşi, toţi sunt dumnezei, toţi pot crea realităţi, toţi sunt una şi toţi vor avea parte de cer. Ecumenismul promovat azi la nivelul aproape al tuturor confesiunilor creştine nu face altceva decât să ducă creştinismul pe acest făgaş al Noii Ere, al unirii cu orice altă religie, indiferent de crez. De fapt lucrul acesta este aproape realizat, în felul acesta lepădarea de credinţă este ca şi înfăptuită.

Am vorbit despre acest aspect deoarece creştini pe care îi cunosc au fost deosebit de încântaţi de afirmaţiile domnului dr. Georgescu, nesesizând poziţia total nebiblică a dânsului şi înşelarea în care pot fi duşi. Nu vreau să spun că domnia sa face intenţionat un lucru rău, nici vorbă. Aşa cum am spus este dreptul dânsului să creadă ce vrea şi să-şi manifeste credinţa. Tot ce am dorit să fac este să spun că discursul dânsului nu este unul creştin ci are rădăcinile în păgânism. Eu pot merge cu dânsul pe drum atât timp cât vorbim despre hoţie, corupţie, folosirea pandemiei ca pretext pentru globalizare şi instituirea unei noi ordini mondiale prin care drepturile individuale să devină istorie, despre facere de bine, naţionalism şi suveranitate naţională şi alte lucruri de felul acesta. Dar când ajungem să vorbim despre Dumnezeu mă opresc şi nu mai pot merge înainte în această tovărăşie pentru că drumul devine foarte periculos, presărat cu cele mai teribile capcane sufleteşti.

Să veghem deoarece vremurile sunt grele şi înşelarea mare. Domnul Isus spunea (Matei 24): „23 Atunci dacă vă va spune cineva: „Iată, Hristosul este aici sau acolo” să nu-l credeţi.24 Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. 25 Iată, că v-am spus mai dinainte.”

Autor: Dan Bercian, http://www.radiounison.ro/editorial/aur-ul-nu-este-chiar-curat.html