Nu un tron, ci o cruce

Evenimentul unic şi execepţional care a avut loc la Naşterea Domnului Isus Hristos greu poate fi descris în cuvinte, atât ca semnificaţie dar şi ca eveniment propriu zis, de senzaţie, după termenii folosiţi astăzi, atunci când vorbim despre ceva ieşit din comun. S-a întâmplat în vremea aceea, în ieslea din Betleem, că Dumnezeu a coborât pe pământ luând trupul de carne al unui om. Dumnezeu Şi-a mai manifestat prezenţa pe pământ şi până la acest eveniment al Întrupării, în forme diferite, în chip de om sau chip de înger, în manifestările naturii, dar niciodată nu a venit în lume exact ca un om, prin naştere fizică, din femeie. Aspectul acesta este, pentru necreştini, un subiect care le dă mari bătăi de cap şi nu trebuie să ne mirăm. Nu este puţin lucru ca Dumnezeirea fără de margini să se coboare în finitul lutului din care omul este făcut, în ceea ce a fost pângărit de păcat încă de la Marea Cădere.

Muzica modificată genetic

Revin cu un subiect important şi fierbinte în acelaşi timp, un subiect care dezbină biserici, familii şi creştini. Este vorba, din nou, despre muzică. Voi încerca să arăt că muzica modernă (ceea ce este cuprins în denumirea generică de „muzica creştină contemporană” şi care are rădăcina în muzica rock, dar care poate avea o mare diversitate de stiluri) nu ajută la bunul mers al lucrării sfinte, ba, dimpotrivă, face mult rău. O numesc muzică modificată genetic. Pe o rădăcină păgână au fost aduse elemente creştine. A rezultat un hibrid deosebit de toxic şi periculos pentru cine o consumă. Iar consumul, în ultima vreme a crescut într-un mod alarmant.

Cu mulţi ani în urmă am scris un material care a avut la origine o scrisoare pe care am primit-o de la o soră care făcea atunci conservatorul de muzică la Geneva. La unul dintre cursurile la care a participat, profesorul a adus în discuţie importanţa pe care Platon şi Socrate au acordat-o muzicii, ca şi factor de schimbare a societăţii. Citez, pe scurt, din acea scrisoare:

La mulţi ani, România!

Sărbătorim azi ziua naţională a României. Pe 1 Decembrie 1918 a avut loc acest măreţ eveniment al întoarcerii acasă a tuturor teritoriilor ocupate, în mare majoritate, de români. Contextul politic de după primul război mondial a făcut posibilă această unire şi reîntregire a României. Dar nu doar contextul politic a fost important în această lucrare; România a plătit şi ea, din greu, cu peste un milion de vieţi. Însă nici contextul politic şi nici jertfa de sânge a românilor nu au fost suficiente pentru această unire; peste toate a fost planul suveran al lui Dumnezeu, plan fără de care nimic nu ar fi fost cu putinţă. Apostolul Pavel scrie la Romani 13 cu 1:”Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu.”

Urmărim la ştiri ce se întâmplă în lume, vedem schimbări dramatice în unele locuri, un regim ia locul altuia, un stat apare iar altul se micşorează sau dispare şi noi credem că totul este jocul liderilor puternici care conduc lumea. În timpul celui de-al doilea război mondial, şi imediat după terminarea lui, România nu a mai avut aceeaşi soartă fericită de la 1918 şi a pierdut părţi din ţară, părţi care şi azi se află pe mâinile străinilor.

Un om simplu dar credincios predica Adevarul despre Isus Hristos

Măiestria creionului

Un copil îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, îl întrebă:

– Bunicule, ce scrii acolo? Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine…

Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:

– E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele, este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.

Copilul privi nedumerit creionul, fiindcă nu văzuse nimic special la acesta.

– Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!

– Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile, răspunse bunicul. Creionul are cinci calităţi, pe care dacă reuşeşti să le menţii, vei fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea.

CELE 95 DE TEZE: ISTORIE ȘI DESTIN

500 de ani de la un gest. 31 octombrie 1517, ziua în care Martin Luther țintuia pe ușa catedralei din Wittenberg cele 95 de teze scrise în limba latină și așezate sub titlul: Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum. Deși trimise inițial într-o scrisoare episcopului de Mainz și Magdenburg – Albrecht von Brandenburg -, acestea au devenit publice de îndată ce Luther n-a primit nicio reacție din partea prelatului. Au fost traduse cu rapiditate în limba germană și răspândite apoi cu aceeași rapiditate. Impactul acestor fraze dogmatice avea să se cuantifice în anii următori, când lumea occidentală urma să găzduiască o nouă mișcare creștină: Biserica Luterană. Se va dovedi că acest protest a fost mai mult decât o reacție în fața unui abuz al Bisericii Catolice – indulgențele -, transformându-se într-un program în toată puterea cuvântului, așteptat și îndrăgit de o bună parte din populația Germaniei (și nu numai).

Festivalul Speranţei – De ce în întuneric?

Mă întrebam în urmă cu o vreme, cu ocazia evenimentului numit „Untold”, ce se întâmplă la Cluj? Oraşul s-a aflat pentru câteva zile sub semnul magiei şi întunericului, ritualul care a avut loc fiind unul cu semnificaţii clare sataniste. Astfel de evenimente nu pot decât să întristeze un creştin, mai ales că amploarea evenimentului se extinde cu fiecare an care trece. Întristarea însă trebuie să fie anulată de bucuria mântuirii, prin conştientizarea reală a ceea ce făcut Hristos pentru om, prin faptul că pe creştin Dumnezeu l-a scos din această lume de întuneric şi l-a adus la lumină. Iar refugiul şi bucuria creştinului se află în Hristos şi acolo unde se află Hristos, în Biserică, în cei ce Îl urmează pe Hristos în ascultare şi smerenie.

La câteva luni de la acel festival al întunericului a fost organizat la Cluj un alt festival, numit Festivalul Speranţei, un festival care s-a dorit a fi al luminii. Invitatul special al acestui eveniment fiind un nepot al foarte cunoscutului Billy Graham, celebrul evanghelist care a ajuns undeva spre o sută de ani şi care a predat ştafeta urmaşilor lui.

Organizatorii şi mulţi dintre cei ce au participat la eveniment s-au declarat mulţumiţi de felul în care au decurs lucrurile şi l-au trecut în rândul evenimentelor de succes, spunând că multe suflete s-au întors la Hristos. Am discutat personal cu cineva care a participat la acest eveniment şi persoana respectivă a fost încântată de ceea ce s-a petrecut acolo. Eu am urmărit doar secvenţe din ceea ce este pe Internet şi nu vreau decât să aduc câteva semne de întrebare în legătură cu acest eveniment.

De ce îngăduie Dumnezeu răul? – un răspuns genial de Anne Graham

Fiica marelui evanghelist nonagenar, Billy Graham, Anne Graham, într-un interviu în emisiunea “Early Show” (Spectacolul matinal), a fost întrebată de Jane Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie 2001 și i s-a pus o întrebare la care mulți ar fi dat răspunsuri nesatisfăcătoare: “Cum a putut Dumnezeu să lase să se întâmple așa ceva și să privească atât de nepăsător această catastrofă de pe pământul Americii?”
Anne Graham, după ce a meditat câteva clipe, a dat un răspuns magistral, a răspuns cu niște replici foarte logice, profunde și inspirate, nepregătite dinainte (se poate vedea pe videoclipul înregistrat). Dânsa a precizat foarte calm și explicit, următoarele:

Răzvrătirea copiilor. Un semn al vremurilor de pe urmă

Domnul Isus şi sfinţii Săi proroci şi apostoli ne-au avertizat în legătură cu sfârşitul vremurilor şi ne-au dat indicii privitoare la acest sfârşit, care vor fi semnele ce-l vor precede. În ultimii ani aceste semne sunt tot mai numeroase şi mai evidente, pentru cei ce sunt preocupaţi de aceasta şi de relaţia lor cu Dumnezeu. Fără a enumera aceste semne să spunem că o caracteristică generală va fi faptul că ele vor căpăta o nouă amplitudine şi că ceea ce a fost considerat normal până acum va deveni anormal, accentuat, mult amplificat. De exemplu: au mai fost războaie şi veşti de războaie dar acum frecvenţa lor va creşte; au mai fost cutremure sau fenomene meteorologice spectaculoase dar cele din vremurile din urmă vor avea o amplitudine mult mai mare; etc.

DECLARAȚIA NASHVILLE

Peste 150 de lideri creștini au lansat declarația de la Nashville care proclamă relevanța sexualității creștine în vremurile actuale de confuzie sexuală.

Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui suntem… Psalmul 100:3

În zorii secolului 21 creștinii evanghelici se găsesc într-o perioadă de tranziție istorică. Astfel cultura occidentală a devenit tot mai post-creștină, s-a angajat într-o revizuire masivă a ceea ce înseamnă a fi o ființă umană.

Într-o largă măsură, spiritul epocii noastre nu mai discerne sau nu își mai găsește plăcerea în frumusețea creației lui Dumnezeu pentru viața umană. Mulți neagă faptul că Dumnezeu a creat ființele umane pentru gloria Sa și că scopurile Sale bune pentru noi includ crearea noastră fizică și personală ca bărbat și femeie. A devenit normal să credem că identitatea umană ca bărbat și femeie nu face parte din planul frumos al lui Dumnezeu, ci că este mai degrabă o expresie a preferințelor autonome ale unui individ. Calea spre bucuria deplină și durabilă prin buna creație a lui Dumnezeu pentru oameni este astfel înlocuită de calea alternativelor de scurtă durată, care mai devreme sau mai târziu ruinează viața umană și îl dezonorează pe Dumnezeu.

LGBTQIA+ din perspectiva creaționismului biblic

Relativismul și inclusivismul postmodern au introdus în discuție și promovează tot mai mult uniformizarea valorilor și a credințelor, în mod special prin promovarea acelor valori și credințe care fundamentează umanismul și progresismul secular și, totodată, prin ”defrișarea”masivă a acelor valori și credințe care demască falimentul umanismului și care condamnă aberația progresismului. În febra dezbaterilor și a argumentării poziției LGBT trebuie să privim dincolo de aparențe: lupta pentru drepturile omului și promovarea libertăților minoritare nu sunt decât un paravan al unei lupte mult mai profunde, spirituale: lupta împotriva lui Dumnezeu, a autorității Lui și a felului în care a ales să se reveleze prin creația omului.

Revoluţia LGBT

DEX-ul defineşte cuvântul REVOLUŢIE astfel: „Schimbarea fundamentală a valorilor, a instituţiilor politice, a structurii sociale, a conducătorilor şi ideologiilor unei societăţi; schimbare radicală într-un anumit domeniu.” Prin urmare revoluţia schimbă totul, radical, din temelii, şi pune ceva nou în loc. Tocmai din această cauză schimbarea care vine în urma unei revoluţii poate afecta, şi afectează profund societatea, şi poate aduce (aşa cum se promite) o stare de mai bine dar, în cele mai multe cazuri, aduce dezastru, neîmplinind promisiunile de mai bine.

Revoluţie înseamnă ceva nou în loc la ceva ce este vechi şi apostolii unei revoluţii vor insista pe faptul că ceea ce este vechi a fost depăşit de realităţile existente sau că nu a fost niciodată bun ci doar că acum cineva a primit o nouă lumină asupra drumului spre fericire şi că această lumină trebuie impusă cu forţa celor mulţi, pentru a-i face fericiţi. Una dintre problemele pe care eu le văd atunci când vorbim de revoluţie este că, din lipsa experienţei privind noul drum propus, niciodată nu vei şti dacă revoluţia va face bine sau rău, deşi, veţi vedea mai târziu, putem anticipa chiar cu mare exactitate.

Untold – Ce se întâmplă la Cluj?

M-am gândit de mai multe ori de ce oraşul Cluj Napoca este atât de diferit de martea majoritate a altor oraşe din ţară şi de ce el parcă nu a suferit de pe urma ultimei crize economice, ba parcă a prosperat şi mai mult. Oraşul se dezvoltă într-un ritm de invidiat, investitiţiile sunt tot mai însemnate, rata de creştere economică este net superioară majorităţii zonelor din ţară, locuinţele au ajuns să fie mai scumpe chiar şi decât în Bucureşti. Un răspuns cred că l-am primit în aceste ultime zile, atunci când am aflat veşti despre „Untold”, festivalul de muzică deja cunoscut, cel mai mare din ţară, la care anul acesta au participat peste 300.000 de tineri.

Lecţia din Psalmul 119

Psalmul 119 este cel mai lung psalm din Biblie. Nu ni se spune cine l-a scris şi nici nu este atât de important. Ştim că toată Scriptura a fost scrisă prin inspiraţia Duhului Sfânt şi că cei ce au scris Biblia nu au scris de la ei, prin înţelepciune omenească, ci le-a fost revelat de Dumnezeu. În aceasta şi constă măreţia Bibliei şi o face de neasemuit.

Întreg Psalmul 119 vorbeşte despre importanţa Cuvântului lui Dumnezeu, despre beneficiile celui ce citeşte acest Cuvânt şi-l împlineşte. Doar un scurt pasaj:

„9 Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău.
10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale.
11 Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
12 Binecuvântat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orânduirile Tale!
13 Cu buzele mele vestesc toate hotărârile gurii Tale.
14 Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile.
15 Mă gândesc adânc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am sub ochi.
16 Mă desfătez în orânduirile Tale, şi nu uit Cuvântul Tău.
17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvântul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
19 Sunt un străin pe pământ: nu-mi ascunde poruncile Tale!
20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.”

Ne închinăm lui Dumnezeu sau ne cântăm nouă?

„Laudă şi închinare” este un concept mai nou folosit în bisericile evanghelice. Nu îl avem din Scriptură ci a apărut odată cu intrarea în bisericile evanghelice a unui nou mod de a se manifesta prin cântare a credincioşilor. Apariţia instrumentelor electronice (chitară, sintetizator, etc), a aparaturii de sonorizare şi amplificare, a posibilităţilor de înregistrare şi multiplicare, a favorizat larga răspândire a acestui fel de închinare. Dacă suntem foarte atenţi realizăm că fără contribuţia electronicii nu am fi avut azi ceea ce numim „laudă şi închinare”. De fapt s-a produs o „explozie” a „laudei” aduse lui Dumnezeu prin cântare, ceva ce nu s-a mai întâmplat de-a lungul întregii istorii şi, la prima vedere, s-ar părea că este un lucru bun şi de apreciat.

Adepţii acestui mod de închinare spun că trebuie să folosim orice mijloc pentru a aduce glorie lui Dumnezeu şi că în acest scop avem voie să apelăm la tot ce ne stă la îndemână. Totuşi, având în vedere faptul că mii de ani oamenii s-au închinat lui Dumnezeu într-un anumit fel şi că Dumnezeu a primit lauda lor atunci când au fost îndeplinite condiţiile cerute de El şi că nu sesizăm nicăieri în Biblie o nemulţumire a lui Dumnezeu în sensul că, din punct de vedere muzical, al performanţelor artistice, El ar vrea mai mult de la credincioşi, cred că nu este greşit să ne întrebăm dacă Dumnezeu este încântat de ceea ce se întâmplă sau cel puţin aprobă acest nou mod de închinare.

Închinarea în Tabăra de la Bulz – Atmosferă de discotecă și de Cîntarea României

Închinarea pentru tineri creștini a ajuns ceva gen Fata Morgana, amăgiți de așa zisele trupe de închinare care se slăvesc pe ei înșiși. Și strâng tinerii debusolați în jurul lor, ca la un foc de tabără, oriunde se află ei, nu prea au nicio șansă de-a găsi modul adecvat de închinare colectiv. Practică doar un mod de-a te bucura în chip lumesc și a fi într-o stare care nu este după placul lui Dumnezeu, căci El așteaptă o închinare în Duh și în Adevăr. Domnul Isus a spus “Învățați de la Mine“. Omul ISUS se închina Tatălui într-o liniște deplină, și făcea voia lui Dumnzeu Tatăl în orice împrejurare, căci era blând și smerit cu inima!

Lipsa de hrănire duce la pipernicire și la rahitism spiritual

Apostolul Pavel cred că era mâhnit în inima lui că dorea să le descopere lucruri mai adânci din Scriptură acestor credincioși, dar din cauza lor nu putea face asta.

Cât despre mine, fratilor – Cât despre el, pentru că constatase că aceștia nu aveau creșterea necesară. Nu vorbește apostolul despre alții, care puteau să fie la fel ca și aceștia cărora le vorbea aici, dar pretindeau că pot da învățături din Scriptură. Parcă ar vrea să spună, ”nu-mi pasă ce zic alții despre voi”, constatarea mea este că nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești.

Bacalaureatul credinţei

Odată cu ultimul examen de bacalaureat care a avut loc anul acesta, 2017, mi-am adus aminte că în urmă cu circa 3-4 ani rezultatele de atunci la bacalaureat au fost catastrofale. O promovabilitate undeva în jurul cifrei de 50%, dacă îmi aduc bine aminte. Mă gândeam încă de atunci ce va urma şi pe ce direcţie vor decurge lucrurile, care vor fi cerinţele la următoarele examene, dacă va fi păstrat un nivel ridicat în ceea ce priveşte materiile studiate sau se va face compromis pentru a evita o nouă situaţie penibilă.

Lucrurile au decurs aşa cum mă aşteptam. Cu fiecare an care a trecut subiectele la examenele de bacalaureat (şi nu numai) au devenit tot mai uşoare şi cerinţele au scăzut an de an. Am citit că Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a, din anul acesta, a fost cea mai facilă ediţie din ultimii 80 de ani (!). Un studiu făcut pe aceasată temă arată că din 1989 şi până în 2016 subiectele au fost tot mai uşoare iar gradul de dificultate a ajuns de la 8.33 la 4.27. Cu toate acestea 25% dintre copiii evaluaţi anul acesta au avut media sub 5.

Blestemul lui Obama s-a incheiat! America respira din nou aerul libertatii!

Anticristul Obama a fost un blestem pentru America. Domnul l-a ingaduit. Nu a fost usor. Totul mergea in jos sub bagheta lui Obama. Economia era sabotata de reglementari artificiale. Politia era criticata pentru orice actiune mai directa. Crestinismul era subtil restrans prin decrete imorale iar pe urma, urma sa legifereze faradelegea.

Rugaciunea la Casa Alba a fost inlocuita cu evenimente islamice pentru ca Obama este un crislamist, adica un islamist cu elemente crestine subordonate islamismului.

Astazi (4 Iulie) America a sarbatorit Ziua Independentei si am vazut cu ochii mei relaxare pe fetzele oamenilor, fluturarea steagului American peste tot pe strada si in fatza casei.

Pentru gloria Lui şi binele nostru

Ceea ce se întâmplă azi în lume, văzut din perspectiva unui creştin dedicat, născut din nou, este o adevărată catastrofă. Redau mai jos câteva texte culese în aceste zile de pe Internet:

Preoții din Biserica Suediei trebuie să oficieze căsătorii homosexuale sau să-și găsească altă slujbă, a declarat premierul suedez Stefan Löfven.

Într-un interviu pentru publicația Kyrkans Tidning, Löfven i-a comparat pe preoții care refuză să oficieze căsătorii între persoane de același sex cu moașele care refuză să realizeze avorturi.

Un tribunal din Suedia a condamnat recent o moașă care de ani de zile se lupta în justiție pentru a nu fi obligată să facă avorturi. Moașa, pe nume Ellinor Grimmark a ajuns cu cazul său la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, scrie Life Site News.

Premierul social semocrat, a declarat că partidul său lucrează pentru a asigura că toți preoții din Biserica Suediei vor „căsători” cupluri de homosexuali. „Văd o paralelă cu moașa care refuză să facă avorturi”, a spus Löfven. „Dacă lucrezi ca moașă, trebuie să faci avorturi, altfel trebuie să te ocupi cu altceva. La fel este și la preoți.”

DE CE HOMOSEXUALII URĂSC/IUBESC BISERICA

Chiar așa, de fapt ce poziție are comunitatea LGBTQX… față de biserică?

Una dintre cele mai vehemente reclamații ar fi că bisericile nu sunt suficient de inclusiviste și îngăduitoare cu ei. Adică să-i accepte și să creeze un cadru de bun venit pentru purtătorii acestui stil de viață.

Aparent, homosexualii se doresc a fi parte din comunitatea unei biserici. Cu o… condiție: să nu le condamne păcatul. De fapt, nici să nu le fie considerat ca atare.

Presiunile lor au rămas fără un rezultat semnificativ până la începutul anilor ’90 când și-au schimbat strategia.

Biserica și limbajul de lemn

De curând am participat la un program de nuntă. Activitate cultică" este puțin spus. S-a cântat, s-a predicat dar... fără pic de pasiune, fără viață. Particularitățile lexicale, tipice și stilistice au obscurizat discursul. Un limbaj ritualic, bombastic, plin de clișee. Pe românește un limbaj de lemn! (De lemn de salcie aș putea zice!). Toată lumea căsca, butona telefoane, legăna copiii și era cu ochii pe ceas. Am fost curios să văd dacă mireasa cască. S-a străduit să nu ațâpească. Recunosc, am fost atât de plictisit încât abia așteptam să se termine!!! Nu am mai trăit asta de când eram copil!

De unde această avalanșă de imoralitate între tinerii din adunările evanghelice??

Întâi de toate, definesc „imoralitatea” ca fiind consumarea binecuvântărilor intimității fizice și sexuale cu o persoană de sex opus, în afara căsătoriei.

Înainte să vă luați gratuit de mine luați seama ce NU spun:

– nu afirm că n-ar exista șanse de recuperare pentru cei care păcătuiesc în felul descris mai jos

– nu tratez exhaustiv cauzele imoralității din motive lesne de înțeles: spațiu și unghiul din care privesc

Ceea ce vreau să tratez în acest articolaș este complexul de cauze care duce la această avalanșă de imoralitate în mediul evanghelic chiar între adolescenți și tineri.

CRIZA ACUTĂ PERPETUATĂ DE LUCRĂRILE CU TINERII ȘI COPIII

Încrederea evanghelicilor în lucrările cu tinerii și copiii se observă din investiția pe care cultele evanghelice și adunările o fac în aceste lucrări. Teza mea este că aceste lucrări deformează generația tânără în mod fatal. Ele sunt pepiniere de erezii, superficialitate, creștinism banal și ieftin, infantilism și handicap spiritual, analfabetism biblic și membri ipocriți pregătiți pentru focul veșnic.

Rădăcinile decadenţei

Biblia este adevărată şi conţine răspunsuri la toate întrebările noastre. Aceasta nu este o afirmaţie gratuită ci este un adevăr bazat pe experienţa personală şi, mai mult decât atât, este un adevăr bazat pe experienţa a nenumăraţi creştini care au crezut Cuvântul lui Dumnezeu şi apoi s-au aplecat asupra lui cu smerenie şi dorinţă sfântă de a-l cunoaşte şi de a-l înţelege mai adânc şi care au primit mult mai multe răspunsuri decât am primit eu. Nici o altă carte aşa zis sfântă nu poate emite această pretenţie şi nu poate răspunde clar şi precis întrebărilor oamenilor, nu poate veni cu dovezi şi fapte, ca Biblia, ci se bazează doar pe supoziţii şi speculaţii.

Eutanasia-explozia unei practici barbare

În 2016, 4% din toti decedatii Olandei au fost eutanasiati, cu 10% mai multi ca in 2015, ori aproape 6.100 din cei 150.000 de olandezi care au murit in 2016. (Detalii: http://www.dutchnews.nl/news/archives/2017/04/number-of-official-cases-of-euthanasia-rise-10-in-the-netherlands/ )

Cifrele acestea ingrijoreaza si demonstreaza convingator ca eutanasia se extinde in toata lumea la o viteza rapida. Eutanasia e eminamente o inventie a statului secular postmodern. Citind astfel de informatii oamenii cu ratiune se intreaba daca nu cumva statul secular postmodern si-a pierdut abilitatea de a rationa, de a discerne intre bine si rau, sau, ca sa folosim termeni din afara vocabularului corectitudinii politice, a luat-o razna. Si ne intrebam de ce, pentru ca el are la dispozitie experti in toate domeniile, mai multi si in mai multe domenii ca oricind: economisti, politologi, experti in medicina, stiinta, legiuitori, judecatori ilustri, avocati cu renume, o clasa de tehnocrati supra educati. Dar cu toate acestea el pare mai putin capabil azi de a discerne intre bine si rau ca in trecut.

GLOBALIȘTII NU SE UITĂ LA PREȚ FIINDCĂ ÎL PLĂTIM NOI

Idealul de a fi o singură lume, un paradis umanist, o utopie eliberată de imposibil, visul de veacuri al revoluționarilor, iată pohta mișcării elitelor globaliste.

Prețul nu contează, trebuie plătit! Atacurile teroriste sunt parte din ecuație, după cum insinua tânărul candidat la președinția Franței, însurat cu profesoara sa cu 25 de ani mai în vârstă, convinsă de un adolescent să-și lase familia (soțul și trei copii) de izbeliște pentru un viitor mai picant.

Adică, moralitatea și etica, bunul simț și normalul, valorile și credința, toate acestea fac parte de asemenea din costul imens pe care acești obscuri periculoși sunt în stare să-l plătească – pe cheltuiala noastră, desigur – în slujba viziunii lor babeliene.

Harurile uitate

Chiar dacă istoria omenirii a fost plină de tulburări şi greutăţi cred că astăzi provocările sunt mai mari ca oricând. Lupta dintre bine şi rău este, cred, mai evidentă, din pricina tehnologiei care a făcut posibil ca aproape oricine să aibă acces la aproape orice fel de informaţie. În felul acesta oamenii iau conoştinţă cu idei care le influenţează felul de a gândi şi de a-şi construi viaţa.

Când Lucifer s-a revoltat împotriva lui Dumnezeu o foarte mare parte din îngeri au trecut de partea lui, participând la rebeliunea care a dus la alungarea lor din cer şi la blestemarea lor veşnică. Ceea ce se întâmplă azi pe pământ este o copie a acelei rebeliuni. Sigur că de la Adam încoace lucrurile stau la fel dar azi rebeliunea ia amploare. Lucifer căruia azi îi spunem Satan şi-a concentrat atenţia asupra fiilor oamenilor şi caută să-i atragă în aceaşi revoltă în care i-a atras cândva pe îngeri. Metodele sunt diverse şi, uneori, foarte subtile şi, din nefericire, cei mai mulţi oameni cad în plasa lui şi se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu. Ca şi creştini ne aflăm azi într-o luptă teribilă, pe viaţă şi pe moarte, acum când se fac presiuni imense asupra noastră pentru a ne schimba modul sănătos şi curat de a gândi şi de a trece de partea întunericului, acceptând ceea ce niciodată un creştin nu poate accepta. Vorbesc despre presiunea imensă care se face prin promovarea agresivă a sexualităţii şi a homosexualităţii, precum şi prin acceptarea oricărei alte forme de religie, a ceea ce până acum creştinii au numit păgânism, ca fiind benefică celui ce o practică şi doar o altă cale de a ajunge în cer.

Lenuța Mandici

Crucea veche si crucea nouă-(modernă)

Neanunţată şi prea puţin detectată, în cercurile evanghelice populare s-a strecurat o nouă cruce. Seamănă cu vechea cruce, dar este diferită. Asemănările sunt superficiale; deosebirile sunt fundamentale.

Din această cruce nouă a izvorât o nouă filosofie a vieţii creştine, iar aceasta a produs o nouă tehnică de evanghelizare – un nou tip de servicii divine şi un nou tip de predicare. Noul evanghelism foloseşte acelaşi limbaj ca şi cel vechi, dar conţinutul lui nu mai este acelaşi, iar accentele sunt altele. Crucea veche nu avea alianţe cu lumea. Pentru inima firească şi mândră a lui Adam ea însemna sfârşitul călătoriei. Ea producea efectul sentinţei impusă de legea de pe Sinai. Crucea nouă nu este opusă rasei umane; din contră, este un prieten amabil şi, înţeleasă corect, ea este izvorul pentru un ocean de distracţie şi plăcere inocentă. Ea îi permite lui Adam să trăiască fără deranj.

Crucea este ceva radical

Crucea lui Hristos a fost cel mai revoluţionar lucru apărut vreodată printre oameni. Crucea din timpul romanilor nu cunoştea niciun compromis; nu făcea niciodată concesii. Câştiga toate bătăliile omorându-şi oponentul şi reducându-l la tăcere pentru totdeauna. Nu L-a cruţat nici pe Hristos, ci L-a ucis ca şi pe ceilalţi. Hristos era viu atunci când L-au ţintuit pe acea cruce şi mort atunci când L-au luat jos, şase ore mai târziu. Aceasta a fost prima cruce din istoria creştinismului.

După ce Hristos a înviat din morţi, apostolii au mers să vestească mesajul Lui, iar ceea ce au predicat ei a fost crucea. Peste tot pe unde au umblat în lumea largă, au dus crucea şi au fost însoţiţi de aceeaşi putere nemaipomenită. Puterea radicală a mesajului crucii l-a transformat pe Saul dinTars şi l-a schimbat dintr-un persecutor al creştinilor într-un credincios sensibil şi într-un apostol al credinţei. Puterea ei a schimbat oameni răi în oameni buni. A frânt îndelungata robie a păgânismului şi a schimbat complet întreaga înfăţişare morală şi mentală a lumii vestice.

GEORGE SOROS și legătura financiar-ideologică cu unii lideri neo-evanghelici americani…

SURPRIZĂ sau nu…?!? GEORGE SOROS și legătura financiar-ideologică cu unii lideri neo-evanghelici americani (și de stânga și de dreapta, și liberali și “conservatori”)! Ce legătură ar avea acest aspect cu unii din liderii creștinismului evanghelic de pe plaiurile Mioriței?

Citiți aici articolul în format PDF

sursa: http://apologeticindex.info/wpn/2017/03/07/george-soros-si-legatura-financiar-ideologica-cu-unii-lideri-neo-evanghelici-americani/

Câinele şi dilema osului

Stă în firea lucrurilor să ne obişnuim într-un anume fel şi să considerăm lucrurile normale după cum ne-am obişnuit şi după cum am fost învăţaţi, iar atunci când vedem şi constatăm comportamente, atitudini diferite de cum am fost obişnuiţi, reacţionăm ca şi cum ceva anormal s-ar fi întâmplat.

Ar trebui să ne fie evident faptul că în ultimele decenii s-a căutat şi se caută cu insistenţă să ni se schimbe felul de a gândi, de a percepe, de a ne raporta la viaţă altfel decât omenirea a făcut-o de mii de ani şi de faptul că se caută a ni se lua orice sprijin prin mistificarea şi manipularea conceptelor despre Dumnezeu, adevăr, familie şi despre viaţă în general. Aspectul acesta al mistificaţiei şi deformării adevărului şi înlocuirea lui cu idei, nu doar năstruşnice ci de-a dreptul aberante, este evident pentru oricine are ochi de văzut şi minte sănătoasă.

Protestele și "Pilda vameșului și a fariseului"!

Pentru cei care se încred în neprihănirea lor și îi disprețuiesc pe ceilalți:

O mulțime de oameni a ieșit în piață ca să protesteze! Stătea în picioare, picioarele mândriei și aroganței, și privind spre paria,mulțumea din casta gold, zicea:

1. Eu, mulțimea, nu sunt ca cei de la guvernare, hrăpăreță, căci nu am ajuns acolo, dacă as ajunge m-aș descurca de minune, așa cum mă descurc când merg cu transportul în comun și nu-mi cumpăr bilet, așa cum mă descurc la examene când fur de rup dar cu atenție sa nu ma prindă DNA-ul, pardon, profesorul, asa cum ma descurc când ma prinde politia cu viteză. Nu, eu nu sunt hrăpăreță, eu pot sa protestez chiar dacă nu am dat o masa în Numele Domnului, o mâncare din dragoste, unui amarât care nu poate ca să-mi întoarcă fapta niciodată, chiar dacă plătesc taxe dar acum nu chiar pe toate, de vina e tot statul mafiot, cum sa plătesc TVA pe munca mea, cum să nu protestez când maica-mea s-a pensionat anticipat dar cu șpagă că tot statul e de vină, am tot dreptul sa protestez căci nu sunt hrăpăreță și pot sa protestez dar am inima neagră când vecinul și prietenul și-au schimbat mobila, mașina iar când unul a prins unloc de munca bun, nu pot să-l vad înaintea ochilor, poate e PSD-ist, am tot dreptul și de acea protestez! Nu, eu nu sunt hrăpăreță dar ma instigă să ies în stradă o televiziune, irealitatea, care are datorii astronomice la stat, nici ea nu e hrăpăreață că de ce să plătească statului mafiot! Ies căci oameni foarte cumpătați că Pleșu, Liiceanu etc. și o grămadă de multinaționale cer și predică ei, cei care nu sunt hrăpăreți, asta!

Triumfalismul (carismatic) – o biruință clamată prea devreme, nenorocind destine

Ești eliberat! Slavă Domnului! Oh, God! Praise! Oh, my God! You are free! I declare victory! Declar victorie în numele Domnului, ești eliberat de duhul de droguri, de duhul de pornografie, de duhul …

Da de duhul de prostie și incompentență nu vă eliberează nimeni, exorciști de pripas?

Destine sînt nenorocite de așa numitele eliberări clamate prea devreme. Evanghelicii și așa sînt ispitiți de un triumfalism naiv, de o escatologie anticipată, uitînd de faptul că Apostolul și nu numai el amintește de luptă, de purtare cu asprime față de trup, de alergare, care se sfîrșește la moarte, nu înainte de aceasta. Același, dar și părinții pustiei, ne vorbesc despre zdrobirea voii, despre lupta carnalității împotriva Duhului. Este greu și așa, cînd te lapezi de lume și ai oarece pornire spre schivnicie, dar cînd trăiești în lume?

Dovada că în stradă nu era ceva spontan, contra grațierii sau Codurilor penale

Se urmărea zdrobirea PSD care lucra pentru SEPARAREA puterilor în România, adică SRI-DNA-Președintele să intre în legalitate, să abandoneze agenda lor duplicitară (favorabilă ONG-urilor Soros-iste, legislației LGBT)

Dragi români,

Cum spunea unul dintre mai marii noștri, la fel spun și eu: sunt incompetent și incompatibil cu chestiunea politică. Și intoxicat, deoarece minciuna intoxică crunt. Iar când țara fierbe, când poporul se situează în două tabere gata de luptă și apostrofări una împotriva celeilalte, de genul 50% din români împotriva a 50%, devine foarte dificil de-a te situa într-una din acele părți, nicidecum nu te va onora orice poziționare ai avea. Când însă ești înregimentat politic, e altceva, știi ce susții, dar de regulă ești doar un pion. Apropo, gândind așa, ministrul actual de la Armată – Gabriel Beniamin Les – e pe o cale pe care a ales-o, din timp, are obiectivele sale, deci e bine să și le urmeze, iar sfatul venit … “Dă-ți demisia, nu vezi că lupți împotriva noastră a celor din stradă?”, devine chiar caraghios, asta după ce s-au bucurat că omul e acolo, sus, și astfel poate duce și acolo mireasma cunoștinței lui Hristos.

3 ZILE DE POST ȘI RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA, 6-8 Februarie 2017

Țara noastră este foarte frământată în aceste zile, de aceea echipa Radio Vocea Evangheliei, vă cheamă la ”3 zile de post și rugăciune pentru România”.

Luni - Miercuri, 6-8 Februarie.
Dumnezeu să se îndure de România !

UPDATE:

Comunitatea Baptistă Timișoara se alătură inițiativei postului de radio Vocea Evangheliei și cheamă credincioșii din toate bisericile și confesiunile la "3 zile de post și rugăciune pentru România" de Luni 6 Februarie ora 0.00 până Miercuri 8 Februarie ora 24.00. Să ne smerim înaintea lui Dumnezeu și să ne întoarcem cu fața către El cerându-i:

1. TREZIRE SPIRITUALĂ-Să ne rugăm pentru trezirea spirituală a bisericilor din România și pentru întoarcerea locuitorilor României la Dumnezeu. Să ne rugăm pentru vieți atinse și schimbate prin cunoașterea personală a Domnului Isus Cristos ca Domn si Mântuitor.

2. STABILITATE-Să ne rugăm pentru stabilitatea Romaniei, politică, socială, economică şi financiară şi pentru protecţia Domnului peste Romania. Să ne smerim si să ne pocăim de păcatele comise în Romania, de noi și părintii noștri (Daniel 9:8-12, 16-19).

3. DIALOG CONSTRUCTIV-Să ne rugăm pentru relații constructive, în favoarea intereselor României, între Președinte, Parlament și Guvern. Să ne rugăm pentru respectarea autorității instituționale și pentru dialog civilizat. Să cerem mila și îndurarea lui Dumnezeu pentru naţiunea noastră.

4. UNITATE ÎN DIVERSITATE-Să ne rugăm pentru unitate în familii, între soți, între părinți și copii, pentru iertare și restaurarea relațiilor. Să ne rugăm pentru unitate în și între biserici, pentru restaurarea relațiilor între creștini, prin iertare și pocăință, pentru dărâmarea zidurilor care separă generațiile din biserici și societate.

5. VIITORUL NAȚIUNII- Să ne rugăm pentru tânăra generatie, pentru ca ei să fie copii și tineri dedicați pentru Cristos și să trăiască o viață de sfințenie. Să ne rugăm pentru protecția lor, pentru integrarea lor în Biserica lui Cristos și pentru implicarea lor constructivă în societate.

Binecuvântat este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul! Dumnezeu să binecuvânteze România!

Samy Tuțac

Uriaşă marionetă, eşti jalnică! Jalnică, dar tot mică şi uşoară eşti!

O să mă doară tare, tare de tot!

Ceea ce o să mă doară tare de tot, dacă o să fugă unii mai slabi de inimă, sau cumpăraţi, de la PSD şi de la ALDE spre puterea Soroş-Iohannis şi Guvernul Grindeanu o să cadă este că o să se oprească iniţiativa de modificare a articolului 48 din Constituţia României, cel referitor la familie.

Dacă o să cadă Guvernul Grindeanu, în acest fel, o să mă doară tare de tot căci cei care întreţin acest foc ticălos îl întreţin şi împotriva familiei şi a valorilor noastre sfinte. Ce mă doare tare este că cei care luptă de partea lui Iohannis, implicit luptă împotriva familiei, pentru că Referendumul nu o să mai aibă loc, nu, căci se schimbă majoritatea parlamentară şi o să fie o majoritate formată din PNL, USR şi PMP, evident alături de revizioniştii unguri, cei care au coşmaruri din cauza Ardealului, iar poziţia acestor trei partide, la centru, căci în ele evanghelicii sunt băgaţi în seamă doar când trebuie plimbaţi prin casele de rugăciune după voturi, este clar una pro-toleranţă, pro-homosexualitate.

Semnele distinctive ale omului născut din nou

Totdeauna a existat tendinţa de falsificare a lucrurilor de valoare, şi aceasta pentru că există cineva al cărui nume este ,,Înşelătorul”. Orice om îmţelept, sau care s-a ars cel puţin odată în viaţă: nu cumpără ,,Euro” de la persoane a căror calitate morală este îndoielnică, nu aruncă grămezi de bani pe bijuterii oferite într-o parcare de nişte tipi dubioşi care cică au rămas fără benzină şi n-au bani lichizi decât ghiuluri, şi nu sună la numărul de telefon primit prin SMS ca să-şi ridice televizorul LCD şi cele zece mii de Euro câştigate într-un concurs la care nici măcar n-a participat. Dar acţiunea diavolului de falsificare, nu se limitează doar la domeniul: banilor, bijuteriilor, şi operelor de artă, ci este folosită cu atât mai mult în domeniul spiritual. Acolo miza este mult mai mare. El ştie că un singur suflet valorează mai mult decât toată lumea. De aceea există zeci de mii de copii false ale credinţei adevărate, care circulă în toată lumea.